14 septembrie Ziua Crucii

În fiecare an, pe data de 14 septembrie, Biserica Ortodoxă celebrează Înălțarea Sfintei Cruci, una dintre cele mai vechi sărbători dedicate adorării Crucii sfinte.

În aceeași zi, se comemorează două evenimente de mare importanță legate de istoria Crucii: în primul rând, descoperirea Crucii pe care Mântuitorul Iisus Hristos a fost crucificat și înălțarea ei în fața credincioșilor de către episcopul Macarie în anul 335, la 14 septembrie. De asemenea, în această zi se marchează aducerea Crucii de la perși în anul 629, în timpul împăratului bizantin Heraclius, care a plasat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Descoperirea Sfintei Cruci a fost rezultatul eforturilor Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Prin acțiunea ei, au fost găsite trei cruci pe Golgota. Pentru a identifica Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și crucile pe care au fost răstigniți tâlharii alături de El, patriarhul Macarie a ordonat ca aceste cruci să fie atinse de o femeie decedată. Femeia a înviat când a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos.

Ca urmare a acestei minuni, Patriarhul a dispus ca Sfânta Cruce să fie înălțată într-un loc înalt, pentru ca întregul popor să o poată vedea.

În folclorul popular, data de 14 septembrie semnifică și începutul toamnei. Această zi este adesea asociată cu recoltarea strugurilor în zonele colinare și sudice, care marchează începutul culegerii viilor.

De asemenea, se crede că, începând cu această zi, șerpii și alte reptile încep să hiberneze în ascunzișurile subterane până în primăvară. Tradiția spune că acești șerpi se adună și produc o piatră prețioasă numită „piatra nestemată”, care ar avea puteri vindecătoare.

De Ziua Crucii, se mai strâng și plante medicinale (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic) și buchete de flori, care sunt duse la biserică pentru a fi sfințite. Aceste plante sfințite sunt păstrate apoi în case, la icoane sau în alte locuri sacre și sunt folosite pentru tratarea unor afecțiuni, dar și în practici magice legate de dragoste.

Busuiocul sfințit în această zi este folosit pentru a feri păsările de boli, pentru a păstra părul femeilor tânără și pentru a proteja casele de rele, în special de trăsnete.

În Bucovina, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci era marcată prin ritualuri menite să alunge spiritele malefice și să aducă fertilitate. De exemplu, oamenii agățau cruci de busuioc sfințit în ramurile pomilor fără rod, în speranța unei recolte bogate în toamna următoare.

În această zi specială, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie desfășurată în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.