Administrația președintelui Donald Trump și-a pierdut încrederea că va reuși să obțină un acord de pace în Ucraina în următoarele luni, potrivit unor oficiali americani citați de Reuters. Deși obiectivul inițial era atingerea unei încetări complete a focului până în aprilie sau mai, realitatea de pe teren și pozițiile tot mai inflexibile ale Moscovei și Kievului par să fi pus capăt acestor speranțe.
În acest context, Casa Albă elaborează noi strategii de presiune asupra ambelor părți implicate în conflict. Potrivit surselor, înalți oficiali americani din administrație și Departamentul de Stat au recunoscut recent, în cadrul unor discuții interne, că președintele rus Vladimir Putin blochează în mod activ orice progres spre un acord durabil, ceea ce determină Washingtonul să ia în calcul sancțiuni și tarife suplimentare.
Dezamăgirea lui Trump față de Putin
Președintele Trump, care până de curând își exprima public încrederea în dorința de pace a liderului de la Kremlin, s-a arătat recent „supărat” de retorica lui Putin, inclusiv de atacurile verbale la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Surse din administrație spun că tonul discuțiilor interne s-a înăsprit, iar Trump este acum dispus să impună tarife de 25–50% țărilor care cumpără petrol rusesc, ca formă de presiune indirectă asupra Moscovei.
Totodată, administrația analizează impunerea de sancțiuni secundare pentru a descuraja comerțul internațional cu Rusia, în speranța că astfel va forța Kremlinul să revină la masa negocierilor.
Frustrare și față de Kiev
Nu doar Moscova se află în vizorul Casei Albe. Administrația americană este nemulțumită și de atitudinea Ucrainei, acuzând-o că tergiversează negocierile și ezită în ceea ce privește acordurile economice, inclusiv cel privind exploatarea mineralelor rare. Trump a avertizat că retragerea Kievului din acest acord va avea „consecințe serioase”.
Negociatorii americani iau în calcul modificarea unor clauze ale înțelegerii pentru a face oferta mai atractivă pentru Ucraina, dar se confruntă și cu rezistență din partea unor aliați europeni.
Putin menține cereri maximaliste
Între timp, Vladimir Putin continuă să formuleze cerințe considerate inacceptabile de către SUA și partenerii săi: reducerea prezenței militare NATO în Europa de Est, interzicerea forțelor de menținere a păcii în Ucraina și recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate.
Aceste solicitări au fost catalogate de analiști și oficiali drept „maximaliste” și fără șanse reale de a fi acceptate de Occident, ceea ce face ca orice progres diplomatic să fie improbabil în viitorul apropiat.
Vizită simbolică a unui emisar rus la Washington
În ciuda blocajului, un semnal de deschidere pare să vină prin vizita planificată a oficialului rus Kirill Dmitriev la Washington, pentru o întâlnire cu Steve Witkoff, principalul negociator al administrației Trump. Ar fi prima vizită de acest nivel din partea Rusiei de la izbucnirea războiului în 2022, fiind văzută ca o posibilă fereastră de dialog informal.
Situație instabilă pe teren
În paralel, tentativele de încheiere a unor armistiții punctuale – pentru infrastructura energetică și zona Mării Negre – nu au fost încă puse în aplicare. Atacurile reciproce continuă, în ciuda unor acorduri inițiale.
Rusia condiționează orice compromis de ridicarea unor sancțiuni economice, în special în ceea ce privește accesul la piețe internaționale și sisteme de plăți. De cealaltă parte, Ucraina se declară deschisă la dialog, dar refuză concesii majore de suveranitate.
Concluzie: negocierile, în impas
Războiul din Ucraina intră în al patrulea an fără o soluție clară la orizont. Administrația Trump, confruntată cu eșecul temporar al planului său de pace rapidă, caută acum alternative pentru a relansa dialogul. Însă, în lipsa concesiilor reciproce și a unui cadru diplomatic solid, șansele unui acord iminent rămân reduse. Iar în acest joc geopolitic tensionat, timpul nu pare să fie de partea nimănui.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
