Alegeri prezidențiale 2025: Cine sunt candidații calificați și ce miză are scrutinul din România

România se pregătește pentru al doilea tur de scrutin prezidențial în mai puțin de un an, după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile din decembrie 2024 din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală și interferențe externe în campania favoritului de atunci, Călin Georgescu. Potrivit unei analize realizate de publicația Politico, scrutinul din mai 2025 are o miză uriașă pentru viitorul direcției politice a țării — atât în relația cu UE și NATO, cât și în raport cu tendințele autoritar-populiste promovate de fostul președinte american Donald Trump.

Autoritățile electorale române au validat 12 candidați pentru alegerile din luna mai și au respins alți 12, inclusiv pe ultranaționalistul Georgescu, care nu a respectat cerințele legale din campania precedentă. De asemenea, a fost interzisă candidatura eurodeputatei Diana Șoșoacă, pe motiv că ar pune în pericol angajamentele României față de Uniunea Europeană și NATO.

Printre cei rămași în cursă se regăsesc politicieni consacrați, figuri noi, dar și personaje controversate. Politico face un portret amplu al candidaților care își dispută fotoliul de la Cotroceni:

Nicușor Dan – Primarul independent al Capitalei

Matematician format la Paris, activist civic și fost fondator al USR, Nicușor Dan candidează ca independent. Primar al Bucureștiului din 2020, Dan și-a construit capitalul politic ca opozant al „mafiei imobiliare” din Capitală. A părăsit USR în 2017, după ce a refuzat ca partidul să adopte o poziție explicită împotriva modificării Constituției pentru restrângerea drepturilor persoanelor LGBTQ+.

Crin Antonescu – Candidatul sistemului politic tradițional

Susținut de marile partide (PSD, PNL și UDMR), Crin Antonescu revine în prim-plan după o absență de zece ani. A fost președinte interimar în 2012, când parlamentul l-a suspendat pe Traian Băsescu, dar demersul de demitere a eșuat. Asociat cu vechiul establishment, Antonescu încearcă să-și recâștige credibilitatea.

Victor Ponta – Fost premier, cu trecut controversat

Premier între 2012 și 2015, Victor Ponta a demisionat în urma protestelor de stradă cauzate de incendiul din clubul Colectiv. Anchetat pentru fapte de corupție, dar achitat în 2018, Ponta revine în cursă ca independent, mizând pe atragerea electoratului naționalist rămas fără Călin Georgescu.

Elena Lasconi – Jurnalist devenit lider de partid

Lidera USR și fostă jurnalistă, Elena Lasconi a câștigat notorietate ca primar al orașului Câmpulung Muscel. A terminat pe locul doi în alegerile anulate din 2024 și a fost favorita pentru turul al doilea împotriva lui Georgescu. Promovează o campanie modernă, cu accente progresiste și promisiuni de reformă.

George Simion – Liderul extremei drepte

Președinte al AUR, George Simion este cel mai proeminent candidat al taberei naționaliste după descalificarea lui Georgescu. A promovat constant ideea unirii cu Republica Moldova și a fost interzis de mai multe ori în Ucraina și Moldova. Simion mizează pe mobilizarea unui electorat anti-sistem și eurosceptic.

Lavinia Șandru – Actriță și politiciană cu un trecut tumultuos

Fostă deputată și prezentatoare TV, Lavinia Șandru candidează din partea Partidului Umanist Social Liberal, moștenirea politică a lui Dan Voiculescu. Este cunoscută și pentru căsătoria și divorțul de fostul ministru PSD Darius Vâlcov, condamnat pentru fapte de corupție.

Cristian Terheș – Europarlamentar anti-sistem

Fost preot greco-catolic, Terheș este una dintre vocile cele mai vocale împotriva măsurilor sanitare, a UE și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. A susținut idei anti-vaccin, a atacat persoanele transgender și a devenit un simbol al curentelor conservatoare europene.

Silviu Predoiu – Generalul din umbră

Fost director interimar al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu este candidatul susținut de o formațiune de centru-dreapta, Liga Acțiunii Naționale. A activat și în Securitate înainte de 1989, dar fără ca instituțiile abilitate să găsească dovezi că ar fi încălcat drepturile omului.

John Ion Banu – Americanul cu arme

Plecat în SUA în 1985, Banu revine în România cu un discurs populist și pro-Trump. A declarat că deține cinci arme în locuința sa din Florida și susține introducerea pedepsei cu moartea pentru corupție și omor. Candidatura sa a fost acceptată, deși autoritățile verifică semnăturile depuse.

Daniel Funeriu – Omul de știință

Fost ministru al educației și europarlamentar, chimist cu doctorat în Franța, Funeriu candidează pe o platformă tehnocrată, punând accentul pe știință, educație și meritocrație.

Sebastian Popescu – Veterinar și jurnalist

Un outsider complet, Popescu a fondat două site-uri de știri și partidul Noua Românie. Susține reformarea sistemului sanitar, investiții în educație și dezvoltare sustenabilă. Există suspiciuni legate de validitatea semnăturilor sale de susținere, cazul fiind în atenția Parchetului.

Alegeri sub semnul polarizării și al interesului internațional

Alegerile din România sunt urmărite cu mare atenție la Bruxelles și Washington, în condițiile în care o victorie a unui candidat radical de dreapta ar putea repoziționa țara într-o zonă politică apropiată de discursul „America First” promovat de Donald Trump. Cu o miză uriașă privind democrația, parteneriatele strategice și direcția europeană a țării, scrutinul din mai 2025 ar putea marca una dintre cele mai decisive bătălii electorale din istoria recentă a României.