Când mâncăm contează: Alimentația diurnă, posibil aliat în prevenirea bolilor cardiovasculare

Un nou studiu publicat în revista Nature Communications oferă dovezi că nu doar calitatea alimentelor, ci și momentul în care acestea sunt consumate poate avea un impact major asupra sănătății cardiovasculare. Cercetarea, realizată de specialiștii de la Mass General Brigham, arată că o alimentație limitată la orele zilei poate proteja organismul în special în cazul celor care lucrează în ture de noapte, reducând efectele negative ale perturbării ritmului biologic.

Hrana la momentul potrivit, mai importantă decât somnul

Coordonat de profesorul Frank A.J.L. Scheer, director al Programului de Cronobiologie Medicală de la Spitalul Brigham and Women, studiul demonstrează că riscul cardiovascular crescut, generat de neconcordanța dintre ritmul de activitate și „ceasul biologic” intern, poate fi atenuat prin simpla schimbare a momentului în care sunt consumate mesele.

„Rezultatele noastre arată că sincronizarea alimentației cu ritmul circadian poate reduce markerii asociați cu afecțiunile cardiovasculare, chiar dacă programul de somn rămâne constant”, a explicat Scheer.

Două săptămâni în laborator, departe de orice indiciu temporal

Pentru a izola influența orei meselor de ceilalți factori comportamentali, cercetătorii au plasat 20 de participanți sănătoși într-un mediu controlat, fără ferestre, ceasuri sau dispozitive electronice. Aceștia au urmat o rutină strictă timp de 32 de ore, în care au fost ținuți treji, în lumină difuză, cu mese identice oferite la intervale regulate, în cadrul unui protocol cunoscut sub denumirea de „rutină constantă”.

Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri: unul care a consumat alimente atât ziua, cât și noaptea (un model comun printre lucrătorii în schimburi), iar celălalt care a mâncat exclusiv în intervalul diurn. Programul de somn a fost identic în ambele cazuri.

Rezultate notabile pentru cei care mănâncă doar ziua

Analiza a vizat mai mulți markeri de risc cardiovascular, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile de PAI-1 (inhibitor al activatorului plasminogenului, asociat cu formarea cheagurilor de sânge) și valorile tensiunii arteriale.

Cercetătorii au constatat că acești markeri au crescut semnificativ în grupul care a consumat alimente și noaptea, dar au rămas stabili în grupul care a mâncat doar pe timpul zilei.

„Am controlat fiecare variabilă posibilă – somn, lumină, poziție corporală, activitate fizică și compoziția meselor – astfel că putem afirma cu încredere că efectele observate sunt datorate exclusiv momentului alimentației”, a declarat Sarah Chellappa, coautor al studiului și profesor la Universitatea din Southampton.

Un început promițător pentru schimbări în stilul de viață

Deși studiul are limitări – cum ar fi dimensiunea redusă a eșantionului și durata scurtă de doar două săptămâni – concluziile oferă o direcție importantă pentru cercetările viitoare. Autorii consideră că evitarea meselor nocturne poate deveni o strategie eficientă nu doar pentru cei care lucrează în schimburi, ci și pentru persoanele cu tulburări de somn sau care călătoresc frecvent între fusuri orare diferite.

Într-o lume în care ritmul vieții moderne perturbă tot mai des ceasul biologic al omului, simpla alegere de a mânca doar în timpul zilei s-ar putea dovedi o armă importantă în prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.