Ce se întâmplă când ieșim în natură cu cei dragi
O plimbare prin pădure cu familia, câteva ore într-un parc cu prietenii sau o după-amiază petrecută lângă apă pot părea doar modalități plăcute de a umple un weekend. Cercetările sugerează însă că aici se întâlnesc două lucruri importante pentru sănătatea noastră: contactul cu natura și relațiile sociale apropiate. Natura pare să reducă stresul și ruminația, iar relațiile bune sunt asociate cu o sănătate mai bună și chiar cu o viață mai lungă. Atunci când cele două se suprapun, rezultatul poate fi mai valoros decât simpla „ieșire la aer”.
Ideea că natura ne face bine nu mai este de mult doar o impresie plăcută asociată vacanțelor. Unul dintre cele mai cunoscute studii asupra subiectului a analizat aproape 20.000 de adulți și a descoperit că persoanele care petreceau cel puțin 120 de minute pe săptămână în natură aveau o probabilitate mai mare să declare o stare bună de sănătate și un nivel ridicat de bunăstare decât cele care nu petreceau deloc timp în astfel de locuri. Interesant este că cele două ore nu trebuiau consumate dintr-o dată: rezultatele au fost similare dacă timpul era împărțit în mai multe ieșiri de-a lungul săptămânii. Cercetătorii au avertizat însă că studiul arată o asociere, nu dovedește că exact cele 120 de minute produc efectul.
Asta face recomandarea surprinzător de ușor de imaginat într-o viață obișnuită. Nu este nevoie de o săptămână în Alpi sau de o cabană fără semnal la telefon. Două plimbări mai lungi într-un parc, o după-amiază în pădure sau câteva ieșiri scurte pot aduna același timp.
Într-un experiment realizat la Stanford, 38 de adulți tineri au fost repartizați aleatoriu pentru o plimbare de 90 de minute fie într-un mediu natural, fie de-a lungul unui drum urban foarte circulat. Cei care merseseră prin natură au raportat ulterior mai puțină ruminație – acel șir de gânduri repetitive, de obicei negative, pe care mintea îl reia iar și iar. Scanările cerebrale au indicat și o reducere a activității într-o regiune asociată acestui tip de proces mental. Eșantionul a fost mic, dar studiul a devenit important tocmai pentru că nu s-a limitat la întrebarea „v-a plăcut plimbarea?”, ci a încercat să observe și un posibil mecanism biologic.
Chiar și sunetele naturii par să conteze. O meta-analiză publicată în 2024, care a reunit 15 studii și 1.285 de participanți, a găsit reduceri ale anxietății și modificări ale unor indicatori fiziologici precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și frecvența respiratorie după expunerea la sunete naturale. Autorii au atras însă atenția că studiile diferă mult între ele și că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Cu alte cuvinte, există suficiente date pentru a lua în serios ideea că o pădure, un parc sau un mal de lac pot schimba modul în care organismul răspunde la stres, chiar dacă știința nu a ajuns la o rețetă de tipul „30 de minute de copaci pe zi”.
Devine mai interesant atunci când în peisaj mai apare cineva
Beneficiile relațiilor apropiate sunt, la rândul lor, foarte bine documentate. O meta-analiză care a reunit 148 de studii și peste 308.000 de persoane a constatat că oamenii cu relații sociale mai solide aveau, în perioada de urmărire, șanse de supraviețuire cu aproximativ 50% mai mari decât cei cu relații sociale slabe. Autorii au observat că amploarea asocierii este comparabilă cu cea a unor factori de sănătate mult mai cunoscuți. Asta nu înseamnă că o plimbare cu un prieten poate fi prescrisă ca un medicament, ci că legăturile sociale nu sunt un simplu bonus emoțional al vieții.
De aici apare întrebarea firească: dacă natura ne poate ajuta psihic, iar relațiile apropiate ne fac bine, câștigăm ceva în plus atunci când mergem în natură împreună?
Aici dovezile sunt mai puțin spectaculoase decât titlurile care circulă uneori pe internet. Cercetările dedicate exact acestei combinații sunt încă relativ puține, iar oamenii de știință nu pot spune că o plimbare prin pădure „întărește relația” cu o precizie măsurabilă în orice familie sau cuplu.
O analiză publicată în 2024, care a trecut în revistă 23 de studii despre contactul copiilor cu natura, utilizarea ecranelor și relația părinte-copil, a găsit mai multe cercetări în care familiile au descris activitățile în natură drept benefice pentru interacțiunea dintre părinți și copii. Programele construite în jurul activităților în aer liber au fost asociate cu experiențe comune pozitive, o motivație mai mare pentru a reveni în natură și, în unele cazuri, cu o schimbare a preferințelor copiilor de la activități predominant bazate pe ecran către activități în aer liber. Autorii sunt însă foarte clari: domeniul este încă fragmentat și nu există suficiente studii experimentale pentru a afirma o relație simplă de cauză și efect.
Natura nu repară automat o relație și nici nu transformă o familie care comunică prost într-una fericită după o excursie de două ore. Ceea ce poate face este să creeze un context diferit de cel în care ne desfășurăm cea mai mare parte a vieții.
Acasă există televizorul, laptopul, treburile care trebuie făcute și lucrurile care ne amintesc permanent ce urmează. La restaurant există telefonul pe masă. În oraș avem trafic, zgomot, semafoare și destinații. O plimbare într-un parc sau pe o potecă simplifică, cel puțin temporar, decorul.
Asta nu este doar o observație romantică. O analiză a 113 studii despre spațiile verzi urbane și coeziunea socială a găsit numeroase situații în care parcurile, grădinile și alte spații verzi favorizau interacțiunile sociale, atașamentul față de comunitate și sentimentul de apartenență, mai ales atunci când erau sigure, accesibile și amenajate astfel încât oamenii să poată petrece timp împreună. În același timp, autorii au remarcat că doar o parte dintre cercetări măsurau riguros ceea ce numeau „coeziune socială”, așa că și aici concluziile trebuie păstrate în limite rezonabile.
Ceea ce pare să conteze nu este, așadar, doar verdele din jur, ci ce facem împreună
O familie care merge împreună, un cuplu care se plimbă sau doi prieteni care petrec câteva ore afară primesc simultan câteva lucruri pe care rutina zilnică le oferă mai rar: mișcare, un mediu mai puțin solicitant, o experiență comună și timp în care atenția nu trebuie împărțită între atât de multe sarcini.
Există și un detaliu important pentru părinți. Analiza studiilor despre copii și natură arată că atitudinea părinților față de mediul natural influențează puternic relația copiilor cu acesta. Copiii care au ocazia să petreacă timp afară alături de familie nu primesc doar beneficiile imediate ale mișcării sau ale jocului; ei pot ajunge să asocieze natura cu o activitate normală și plăcută a vieții de familie.
Și poate că aici se află o parte din valoarea reală a acestor ieșiri. Nu trebuie să fie memorabile și nu trebuie transformate într-un proiect de dezvoltare personală.
Studiul celor aproape 20.000 de adulți nu vorbea despre expediții în sălbăticie, ci despre contactul recreațional cu medii naturale, de la parcuri și păduri până la coastă și alte spații deschise. Cele două ore pe săptămână pot fi acumulate în mai multe feluri, iar cercetătorii nu au găsit un avantaj special pentru varianta în care tot timpul era petrecut într-o singură ieșire.
Asta face lucrurile mai simple. O plimbare de sâmbătă și una de duminică pot fi suficiente pentru a intra în intervalul asociat în acel studiu cu o stare de sănătate și de bine mai bună. Dacă alături sunt copiii, partenerul, părinții sau un prieten, peste beneficiul posibil al naturii se adaugă ceva despre care dovezile sunt și mai solide: timpul investit într-o relație reală.
Desigur, nimeni nu ar trebui să transforme cele 120 de minute într-o nouă obsesie de monitorizat pe ceas. Cercetătorii înșiși spun că este nevoie de studii longitudinale și experimentale înainte ca o asemenea cifră să poată deveni o recomandare medicală comparabilă cu cele pentru activitatea fizică.
Avem deja suficiente indicii că timpul petrecut în natură poate reduce o parte din presiunea psihologică a vieții urbane, că relațiile apropiate sunt importante pentru sănătate și că experiențele în aer liber pot crea contexte favorabile pentru interacțiunea dintre oameni.
Iar asta schimbă puțin perspectiva asupra banalei întrebări de vineri seara: „Ce facem în weekend?”
Poate că uneori răspunsul cel mai bun nu presupune rezervări, cumpărături sau un program complicat. Poate fi suficient să alegem un loc cu mai mulți copaci decât ecrane și să mergem acolo cu oamenii cu care am vrea, de fapt, să avem mai mult timp.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
