De zeci de ani, cerealele pentru mic dejun sunt prezentate drept o alegere sănătoasă, rapidă și convenabilă pentru a începe ziua cu energie. Însă, în ciuda ambalajelor colorate care promit un aport nutritiv echilibrat, cercetările recente ridică semne de întrebare cu privire la cât de benefice sunt cu adevărat aceste produse – mai ales în forma lor industrială, ultraprocesată.
Cerealele, între tradiție și procesare industrială
La bază, cerealele sunt boabe comestibile din familia Poaceae, precum grâul, porumbul, ovăzul, orzul sau orezul. Fiecare bob de cereală este alcătuit din trei părți comestibile: tărâța, bogată în fibre și vitamine din complexul B; endospermul, sursă de amidon și proteine; și germenul, care conține grăsimi sănătoase, vitamine și minerale.
Transformarea acestor boabe într-un mic dejun modern a început cu medicul american John Harvey Kellogg, care a creat și brevetat produse precum granola și fulgii de porumb pentru pacienții sanatoriului său. De atunci, industria a preluat inițiativa, iar rafturile supermarketurilor abundă în sortimente procesate, îmbogățite cu zahăr, sare, arome artificiale și aditivi.
Beneficii nutriționale reale sau iluzia unui mic dejun sănătos?
Cerealele îmbogățite sunt promovate ca surse valoroase de vitamine și minerale, în special pentru persoanele cu diete restrictive (vegetarieni, vegani, persoane cu intoleranță la lactoză), copii, femei însărcinate sau vârstnici. Unele studii confirmă că fortificarea cerealelor contribuie semnificativ la reducerea deficiențelor de micronutrienți în rândul populației, mai ales în cazul fierului și al vitaminei B12.
De exemplu, aproape 50% dintre adolescentele din Marea Britanie au un aport insuficient de fier, iar în SUA, 14% dintre adulți suferă de același deficit. În aceste cazuri, cerealele fortificate pot juca un rol esențial în prevenirea anemiei și a altor probleme de sănătate asociate.
Totodată, multe sortimente sunt bogate în fibre, esențiale pentru sănătatea intestinală, însă doar dacă provin din cereale integrale. Fibrele ajută la reglarea glicemiei, susțin flora intestinală și contribuie la senzația de sațietate.
Partea întunecată: zahăr ascuns, procesare excesivă și indice glicemic ridicat
Problemele apar atunci când analizăm ce se ascunde, de fapt, în cutia de cereale. Multe produse conțin cantități mari de zahăr adăugat, sare și grăsimi nesănătoase. Un exemplu: o porție de 30 g de fulgi de porumb glazurați cu zahăr conține aproximativ 11 g de zahăr – adică 12% din doza zilnică recomandată în Marea Britanie.
Indicele glicemic ridicat al acestor produse determină fluctuații bruște ale glicemiei, care favorizează oboseala, senzația de foame precoce și un risc crescut de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Studiile arată că un mic dejun bogat în zahăr sau carbohidrați rafinați reduce energia, concentrarea și amplifică foamea în următoarele ore.
Cerealele ultraprocesate: când comoditatea întâlnește riscurile pe termen lung
O altă îngrijorare vine din clasificarea multor cereale drept alimente ultraprocesate (UPF). Acestea conțin adesea coloranți, conservanți și arome artificiale. Deși legislația europeană impune reguli stricte privind siguranța acestor aditivi, efectele lor asupra microbiomului intestinal și sănătății generale pe termen lung sunt încă insuficient cunoscute.
Totuși, nu toate cerealele procesate sunt la fel. Un studiu recent realizat de Universitatea Harvard a arătat că, spre deosebire de băuturile carbogazoase sau mezelurile, anumite produse precum iaurturile procesate, pâinea și cerealele fortificate pot avea efecte neutre sau chiar benefice asupra sănătății.
O alegere echilibrată: cerealele integrale, ovăzul rulat, granola fără zahăr
Nutriționiștii recomandă cerealele din boabe întregi, fără adaosuri de zahăr sau grăsimi nesănătoase. Muesli, granola simplă și terciul de ovăz preparat din fulgi integrali (nu instant) sunt variante cu beneficii dovedite. De exemplu, ovăzul conține beta-glucan, o fibră care reduce colesterolul „rău” și riscul de diabet.
Totodată, este important modul de preparare: cerealele din făinuri fine sau fulgii pre-gătiți sunt digerați mai rapid, provocând un răspuns glicemic mai mare. În schimb, cerealele integrale încetinesc digestia și asigură o eliberare treptată a energiei.
Concluzie: cerealele pot fi prieteni sau dușmani ai sănătății, în funcție de alegere
Studiile arată clar: consumul zilnic de cereale integrale (muesli, tărâțe, terci de ovăz) reduce riscul de boli cronice și crește speranța de viață. Pe de altă parte, cerealele dulci și rafinate sunt asociate cu riscuri crescute pentru sănătate, inclusiv cancer.
Așadar, cheia este lectura etichetei: mai puțin de 5g zahăr și cel puțin 3g fibre per porție sunt semnele unei alegeri bune. Și, dacă vrei un mic dejun complet, adaugă fructe proaspete, nuci, semințe sau iaurt pentru un plus de proteine, grăsimi bune și echilibru energetic.
Cerealele pentru mic dejun nu sunt, prin ele însele, nici „îngeri”, nici „demoni”. Totul depinde de cât de informat ești atunci când alegi.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
