Controverse în jurul „emisariilor” trimiși în SUA: Lucian Romașcanu refuză să ofere detalii, în timp ce Ciolacu se dezice de declarațiile lui Sprînceană
Diplomația „non-tradițională” agită scena politică românească. Vizita neclară în SUA ridică semne de întrebare privind transparența și coerența poziției României pe plan extern.
Luni, în cadrul unei conferințe de presă, Lucian Romașcanu, președintele Consiliului Județean Buzău, a refuzat categoric să ofere detalii despre presupusa sa implicare într-o misiune diplomatică în Statele Unite, deși în spațiul public a fost identificat ca fiind unul dintre cei doi emisari trimiși de premierul Marcel Ciolacu pentru a discuta cu oficiali ai Administrației Trump.
„Nu comentez absolut nimic despre această acțiune”, a declarat Romașcanu, adăugând că vizita face parte dintr-o „acțiune mai mare de diplomație tradițională sau non-tradițională”, iar rezultatele vor fi anunțate de premierul Ciolacu.
Ciolacu: „Nu există niciun emisar oficial. Declarațiile sunt personale”
După valul de reacții stârnit de aparițiile publice ale omului de afaceri Dragoș Sprînceană, cel de-al doilea presupus „emisar”, premierul Marcel Ciolacu a dezmințit, luni, că ar exista emisari oficiali în numele său. „Nu există niciun emisar al lui Ciolacu. Părerile exprimate de diverși cetățeni care nu au nicio calitate oficială sunt strict personale și nu reflectă poziția statului român”, a transmis șeful Guvernului.
Diplomat improvizat sau voce autorizată?
Sprînceană a declarat recent, într-un interviu televizat, că a fost mandatat de Ciolacu să promoveze imaginea României în SUA, dar a avut o serie de poziții contradictorii și declarații false despre războiul din Ucraina și relațiile României cu Uniunea Europeană și Franța.
El a susținut că „Emmanuel Macron vrea continuarea războiului” și că SUA „ar trebui să ignore mesajele pro-Ucraina și pro-Franța din partea României”, întrucât țara are un președinte interimar „care nu va mai conta într-o lună și jumătate”. Ulterior, întrebat despre discuțiile avute cu premierul, Sprînceană s-a contrazis, afirmând că, de fapt, nu a vorbit despre Ucraina cu Ciolacu.
Neclaritate în misiunea „non-tradițională”
Deși Ciolacu declarase anterior că a trimis doi oameni să discute cu cercurile influente din jurul fostului președinte Donald Trump, scopul fiind, printre altele, ridicarea vizelor pentru români, misiunea în sine rămâne fără detalii clare, iar comunicarea neuniformă din partea celor implicați alimentează suspiciuni și neliniști pe scena politică.
Romașcanu, întrebat direct despre rolul său în această misiune, a răspuns vag:
„Permiteți-mi să nu comentez acest lucru. Importante sunt rezultatele, nu?”
Sprijinul pentru Ucraina, în centrul tensiunilor
Controversele au fost amplificate de afirmațiile lui Sprînceană care intră în contradicție cu linia oficială a României, care sprijină ferm Ucraina în fața agresiunii ruse și este perfect aliniată poziției Uniunii Europene și NATO. Aceste deviații de discurs au fost aspru criticate de opoziție, în special de lidera USR, Elena Lasconi, care a cerut demisia lui Ciolacu dacă se dovedește că aceste opinii au fost asumate oficial.
Lipsa de transparență, declarațiile contradictorii și tăcerea parțială a autorităților nu fac decât să alimenteze confuzia în jurul unei vizite care ar fi trebuit să consolideze relațiile României cu SUA. În lipsa unei comunicări clare din partea Guvernului, întrebările privind această „diplomație non-tradițională” rămân fără răspuns.
