
Creșterea prețurilor petrolului și scăderea burselor, efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu
Prețurile petrolului au înregistrat o creștere semnificativă, iar bursele au suferit o scădere abruptă, în urma escaladării conflictului militar din Orientul Mijlociu. Investitorii s-au orientat către activele considerate sigure, precum dolarul și aurul, în contextul tensiunilor regionale crescute.
Cotația petrolului Brent a crescut cu 4,5%, atingând 76,07 dolari pe baril, după ce a depășit temporar 82 de dolari. De asemenea, petrolul american a câștigat 3,9%, ajungând la 69,59 dolari pe baril. Aurul a crescut cu 1%, atingând 5.327 dolari uncia. Aceste fluctuații sunt generate de loviturile militare ale Statelor Unite și Israel asupra Iranului, care au provocat răspunsuri din partea Teheranului, sporind riscurile de extindere a conflictului.
Președintele american Donald Trump a declarat că ostilitățile ar putea continua timp de patru săptămâni și a subliniat că atacurile vor continua până la atingerea obiectivelor americane. În această a treia zi de conflict, Beirutul a fost zguduit de explozii, iar Israelul a ordonat evacuarea a 50 de sate libaneze ca reacție la atacurile Hezbollah. Tensiunile sunt concentrate acum asupra Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul a aproximativ 20% din comerțul mondial de petrol și gaz natural lichefiat.
Deși ruta prin Strâmtoarea Ormuz nu a fost oficial blocată, datele de monitorizare arată petroliere staționând la intrările în strâmtoare, din cauza temerilor legate de atacuri și a dificultăților de obținere a asigurărilor pentru tranzit. Jorge Leon, expert în analiză geopolitică la Rystad Energy, a avertizat că o oprire efectivă a traficului prin Ormuz ar putea bloca 15 milioane de barili pe zi, având un impact semnificativ asupra piețelor petroliere.
Alan Gelder, vicepreședinte la Wood Mackenzie, a comparat situația actuală cu embargoul petrolier din anii 1970, care a dus la o creștere a prețurilor petrolului cu 300%. Ajustat la valoarea din 2026, prețul ar putea depăși 90 de dolari pe baril, un prag care, în contextul actual, pare ușor de atins. În Japonia, care depinde complet de importurile de petrol, creșterea prețurilor energiei a afectat indicele Nikkei 225, care a scăzut cu 1,4%.
Pe piețele financiare, indicele MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific, excluzând Japonia, a scăzut cu 1,2%. În Orientul Mijlociu, bursele din Emiratele Arabe Unite și Kuweit au fost închise temporar din cauza „circumstanțelor excepționale”. În Europa, contractele futures pe EURO STOXX 50 și DAX au scăzut cu 1,4%, respectiv 1,3%. Pe Wall Street, futures pe S&P 500 și Nasdaq au pierdut câte 0,6%.
Pe piața valutară, dolarul a câștigat teren, în timp ce euro a scăzut la 1,1788 dolari. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani s-a stabilizat la 3,97%, după ce a atins un minim al ultimelor 11 luni. Tensiunile actuale sunt amplificate de un scandal financiar în Marea Britanie, unde creditorul ipotecar MFS a intrat în administrare specială, având datorii de 2 miliarde de lire, ceea ce a generat temeri în sectorul bancar.
Investitorii se pregătesc pentru o săptămână plină de date economice din SUA, inclusiv sondajul ISM din industrie și raportul privind locurile de muncă. Orice semn de slăbiciune în aceste date ar putea afecta încrederea în economia americană, care a dezamăgit în trimestrul patru, și ar putea reduce șansele de reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală.































