De ce incendiile se propagă mai rapid în orașele moderne și cum pot fi încetinite
Incendiile care au devastat zone extinse din sudul Californiei sunt printre cele mai letale și distructive din istoria statului. Aceste incendii ilustrează o realitate sumbră: sunt exemple terifiante de furtuni de foc urbane, care se diferențează fundamental de incendiile din zonele sălbatice ce ard prin păduri și îrșuri. În cazul acestor incendii, clădirile devin combustibil. Cartier după cartier din zona Los Angeles au fost mistuite de flăcări, fiecare casă alimentând incendiul și contribuind la propagarea rapidă a flăcărilor.
„Acesta a fost un incendiu urban, nu doar un eveniment de tip incendiu forestier”, explică Ann Jeffers, inginer structural și expert în incendii de la Universitatea din Michigan. Incendiile au provocat moartea a cel puțin 24 de persoane și au distrus peste 12.000 de clădiri.
Factori care contribuie la intensitatea incendiilor urbane
Cercetătorii avertizează că astfel de incendii urbane devin tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice și a tendințelor demografice. Factorii principali care au amplificat severitatea incendiilor din Los Angeles includ:
- Densitatea locuințelor în zone de teren abrupt: Proximitatea dintre clădiri contribuie la propagarea flăcărilor, iar terenul dificil de accesat face intervenția pompierilor mai dificilă.
- Vânturi puternice: Acestea întrețin flăcările și transportă scântei și jar pe distanțe mari.
- Schimbări climatice: Un studiu recent descrie fenomenul de „oscilație hidroclimatică” — treceri bruste între perioade foarte umede și extrem de uscate. Ploile abundente din 2023 și 2024 au stimulat crețterea vegetației, care, în lipsa precipitațiilor ulterioare, s-a transformat într-un combustibil perfect pentru incendii.
Comportamentul incendiilor în zonele urbane
Incendiile urbane se deosebesc prin faptul că transferul de caldură radiantă de la o clădire incendiată poate aprinde clădirile adiacente. Cercetătorii de la Insurance Institute for Business & Home Safety au construit case de test pentru a analiza condițiile în care o clădire poate lua foc. Studiile arată că distanța minimă dintre o clădire principală și structurile adiacente, cum ar fi magazii, ar trebui să fie de cel puțin 6 metri pentru a reduce riscul propagării incendiilor.
La Universitatea Berkeley, un alt studiu a folosit simulări pe calculator pentru a explora modul în care scânteile transportate de vânt au distrus case în timpul a două incendii majore din California într-un efect de tip domino.
Măsuri pentru creșterea rezilienței locuințelor
Cercetările indică soluții practice pentru a reduce vulnerabilitatea locuințelor în fața incendiilor. Printre acestea se numără:
- Acoperirea aerisirilor cu ecrane speciale pentru a preveni intrarea scânteilor.
- Utilizarea materialelor rezistente la foc, cum ar fi siding compozit și acoperișuri metalice în locul celor din lemn.
- Geometrii ale acoperișurilor care reduc probabilitatea acumulării scânteilor și aprinderii materialelor din interior.
- Respectarea codurilor moderne de construcții: Casele construite în California după 2008, când au fost introduse reglementări stricte privind utilizarea materialelor rezistente la foc, sunt cu 40% mai puțin susceptibile de a fi distruse de incendii comparativ cu cele construite înainte de această dată.
„Există strategii pe care le putem implementa pentru a face comunitățile mai rezistente”, spune Jeffers.
Incendiile urbane reprezintă o amenințare tot mai mare, dar cercetările recente oferă soluții pentru a preveni dezastrul. Implementarea unor măsuri simple, dar eficiente, precum modificări în materialele de construcții și aplicarea codurilor moderne de construcții, poate reduce semnificativ riscul.
Într-un context marcat de schimbări climatice și densificarea urbană, colaborarea între cercetători, autorități și populație ar trebui să devină o prioritate pentru a ne proteja de posibilele incendii devastatoare.
