Energia verde, noua miză a Europei
Jan Dusik, director adjunct în cadrul Direcției Generale pentru Climă a Comisiei Europene, s-a întâlnit la București cu ambasadori români ai Pactului Climatic European, într-un moment în care Bruxelles-ul pregătește noi modificări legislative pentru accelerarea tranziției energetice către surse regenerabile.
Jan Dusik, director adjunct al Direcției Generale pentru Climă din cadrul Comisiei Europene, a avut o întâlnire cu ambasadori români ai Pactului Climatic European, în timpul recentei sale vizite în România, desfășurată în perioada 9 – 10 iunie 2026. Discuția a avut loc în contextul pregătirii unor modificări legislative europene în sectorul energetic, menite să accelereze tranziția către surse regenerabile și să sprijine obiectivele climatice pe termen lung ale Uniunii Europene.
Întâlnirea a fost organizată sub forma unei dezbateri de idei între specialiști, reprezentanți ai societății civile și membri ai comunității românești a ambasadorilor Pactului Climatic European. Evenimentul a oferit participanților ocazia de a înțelege mai bine perspectiva Comisiei Europene asupra politicilor climatice și energetice, dar și de a transmite către Bruxelles propriile preocupări, observații și propuneri.
La discuție au participat Sorin Cheval, Mihail Caradaica, Ana Maria Todoran, Teodora Ghenciu, Emil Zorila, Ioana Petrescu, Laura Petrescu, Laura Soroceanu, Cristina Baltoi, Alexandra Ghenea și Raul Pop, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și fost ambasador al Pactului Climatic European. De asemenea, la dezbatere au contribuit cu opinii reprezentanți ai unor parteneri ai Pactului, între care Ateliere Fără Frontiere și Seneca Anticafe.
Tema centrală a întâlnirii a fost modul în care politicile climatice trebuie repoziționate în spațiul public. Participanții au subliniat că schimbările climatice nu mai pot fi discutate exclusiv prin prisma argumentelor de mediu, deoarece efectele lor se resimt direct în domenii esențiale pentru viața de zi cu zi: sănătate, agricultură, alimentație, apă, transport, energie, securitate și calitatea vieții.
În acest context, una dintre concluziile importante ale dezbaterii a fost necesitatea unei comunicări mai clare, mai diverse și mai inovatoare către societate. Mesajele despre schimbările climatice trebuie adaptate astfel încât publicul să înțeleagă nu doar cauzele fenomenului, ci și implicațiile concrete asupra comunităților, economiei și vieții cotidiene.
Discuțiile au vizat și dezinformarea prezentă pe rețelele sociale, dificultățile de comunicare ale unor teme tehnice și riscul ca anumite concepte esențiale, precum tranziția energetică sau reducerea emisiilor, să rămână captive unui limbaj prea specializat. Participanții au arătat că politicile climatice au nevoie de o comunicare accesibilă, capabilă să explice mizele reale pentru cetățeni și să combată informațiile false sau distorsionate.
Un alt subiect important a fost relația dintre competitivitate, coeziune socială și justiție climatică. Participanții au atras atenția asupra riscului ca prioritizarea competitivității economice să se facă în detrimentul protecției sociale și al echității. Tranziția verde, au subliniat aceștia, trebuie să fie una justă, în care nicio persoană și niciun teritoriu să nu fie lăsate în urmă.
În cadrul întâlnirii au fost analizate și aspecte concrete ale tranziției energetice. Discuțiile au mers de la capacitatea de generare a energiei la nivel individual și local, în perspectiva consolidării securității energetice, până la eliminarea progresivă a subvențiilor pentru combustibili fosili. Participanții au discutat despre rolul comunităților locale, al prosumatorilor și al investițiilor publice în dezvoltarea unor alternative energetice reziliente.
Concluziile dezbaterii au evidențiat importanța alinierii investițiilor publice la obiectivele climatice pe termen lung. În același timp, participanții au subliniat nevoia ca societatea să își dezvolte capacitatea de a identifica, susține și utiliza soluții reziliente, adaptate provocărilor climatice, economice și sociale ale următoarelor decenii.
Pactul Climatic European este un cadru de conștientizare și acțiune climatică adresat cetățenilor europeni, creat pentru a sprijini transformarea Uniunii Europene într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Obiectivele sale majore sunt atingerea, până în 2050, a neutralității climatice prin reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, separarea creșterii economice de consumul de resurse și asigurarea unei tranziții în care nicio persoană și niciun loc să nu fie abandonate.
Secretariatul Pactului Climatic European este coordonat la nivel european de Direcția Generală pentru Climă a Comisiei Europene, iar în România este coordonat de REPER21. Activitățile Pactului Climatic European sunt comunicate în România de DC Communication.
