Numărul execuțiilor din Iran a atins un record alarmant în 2024, cu cel puțin 975 de persoane executate, conform unui raport publicat joi de organizațiile Iran Human Rights (IHR) și Ensemble contre la peine de mort (ECPM). Documentul, bazat pe mărturii și investigații independente, descrie această situație ca pe o „escaladare îngrozitoare” a utilizării pedepsei cu moartea ca mijloc de represiune politică de către regimul de la Teheran.
Aceasta este cea mai mare cifră de execuții înregistrată de la începutul recensământului în 2008, iar experții avertizează că numărul real ar putea fi și mai mare, având în vedere că 90% dintre execuții nu sunt făcute publice.
Iranul folosește execuțiile ca armă de intimidare
Directorul Iran Human Rights, Mahmood Amiry-Moghaddam, a declarat că pedeapsa cu moartea este cel mai puternic instrument de represiune politică al guvernului iranian, cu până la 5 sau 6 execuții pe zi.
„Aceste execuții fac parte din războiul dus de Republica Islamică împotriva propriului popor pentru a-și menține puterea”, a spus Amiry-Moghaddam. Potrivit raportului, valul de execuții s-a intensificat după protestele masive din 2022-2023, care au dus la o represiune brutală și arestări în masă în toată țara.
Dintre cele 975 de persoane executate în 2024, 31 au fost femei, iar 4 au fost spânzurate în public, o practică folosită pentru a amplifica efectul de intimidare asupra populației.
Execuții pentru infracțiuni minore și represiune împotriva disidenților
Iranul este al doilea stat din lume ca număr de execuții, după China, potrivit Amnesty International. Deși autoritățile iraniene susțin că execuțiile sunt justificate prin aplicarea legii Sharia, majoritatea celor condamnați la moarte sunt acuzați de trafic de droguri, crimă sau viol. Totuși, raportul subliniază că regimul folosește pedepsele capitale și pentru infracțiuni mai vagi, precum „corupție pe pământ” sau „rebeliune”, acuzații des utilizate împotriva disidenților politici și activiștilor.
Un exemplu este cazul lui Mehdi Jahanpour, arestat la 16 ani pentru crimă și executat la 22 de ani, în septembrie 2024, după ce a petrecut mai mulți ani în închisoare. Acest caz reflectă practica regimului iranian de a condamna minori la moarte, încălcând convențiile internaționale.
Execuții legate de protestele „Femeie, viață, libertate”
Raportul confirmă că Iranul continuă să execute persoane implicate în protestele „Femeie, viață, libertate”, mișcare declanșată după moartea tinerei Mahsa Amini în detenție, în septembrie 2022.
Până în prezent, 10 bărbați au fost executați în legătură cu protestele, dintre care doi în 2024:
• Mohammad Ghobadlu (23 de ani) – executat în ianuarie pentru uciderea unui polițist.
• Gholamreza Rasaei (34 de ani) – executat în august pentru uciderea unui gardian revoluționar în timpul protestelor.
Potrivit grupurilor pentru drepturile omului, procesele celor doi au fost marcate de nereguli, iar acuzațiile s-au bazat pe mărturisiri obținute sub tortură.
Tortura și lipsa dreptului la apărare
Raportul documentează utilizarea torturii fizice și psihologice pentru a obține mărturisiri de la deținuți, care sunt apoi folosite ca probe principale în procesele lor. În plus, persoanelor condamnate li se refuză accesul la avocați, ceea ce încalcă grav drepturile fundamentale.
Execuțiile au loc în închisori secrete, unde prizonierii sunt uciși prin spânzurare, însă unele execuții sunt organizate în public, pentru a răspândi teroare în rândul populației.
Femeile și minoritățile etnice, ținte ale represiunii
Cel puțin 13 activiste din cadrul mișcării „Femeie, viață, libertate” sunt în prezent condamnate la moarte, conform raportului IHR și ECPM.
Totodată, minoritățile etnice sunt afectate disproporționat de această represiune. Kurzii și balucii, două grupuri persecutate istoric în Iran, sunt suprareprezentate printre persoanele executate.
Un caz emblematic este cel al Pakhshan Azizi și Varisheh Moradi, două militante kurde pentru drepturile femeilor, care riscă să fie executate pentru activitățile lor umanitare.
Iranul intensifică represiunea prin pedeapsa capitală
Prin acest val de execuții, regimul de la Teheran trimite un semnal clar de intimidare către opoziție, activiști și grupurile marginalizate. Deși pedeapsa cu moartea este un instrument de control folosit de mult timp în Iran, escaladarea din 2024 arată o încercare disperată a regimului de a-și menține autoritatea în fața unui popor din ce în ce mai nemulțumit.
Organizațiile internaționale pentru drepturile omului cer o intervenție globală și presiuni diplomatice pentru a opri această practică brutală. Cu toate acestea, Iranul continuă să ignore apelurile internaționale, consolidându-și poziția ca una dintre cele mai represive țări din lume în privința utilizării pedepsei capitale.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
