Jurnalul lui Adam și al Evei – vineri, 26 iunie, la Godot Cafe-Teatru

Un spectacol după piesa lui Mark Twain, simplu despre nevoia de a privi uneori lucrurile din jurul nostru cu inocența primei descoperiri, vineri, 26 iunie, la Godot Cafe-Teatru.

Ultima reprezentație din această stagiune a spectacolului „Jurnalul lui Adam și al Evei”, de Mark Twain, în regia lui Eugen Gyemant, va avea loc vineri la Godot Cafe-Teatru. Distribuția este formată din Dana Rogoz și Dan Rădulescu, iar spectacolul este realizat cu sprijinul:

Veronica Zaharia (Costume), Zoom Decor (Realizare decor), Bogdan Gyemant (Concept decor), Cătălin Ciobanu (Grafica), Grace Couture Cakes (Fructul interzis) și Cosmin Bararu (Foto Afiș).

“Jurnalul lui Adam și al Evei” este o poveste superb spusă – despre o femeie, un bărbat, iubirea lor, viața lor. O poveste despre cunoasterea vieții cu tot ceea ce o compune la modul cel mai simplu dar atât de complex, cunoașterea și mai ales înțelegerea și asumarea pașilor firești într-ale traiului în comun și împărtășirii acestuia. Poate nu întâmplător urcarea pe scenă a spectacolului a căpătat titlul de Jurnalul lui Adam și al Evei, deși este clar, îi aparține Evei.

Ea are inițiativa, ea are intuiția, ea are înțelegerea, ea are răbdarea, ea este aceea care … parafrazând, “îmblânzește scorpia” (adică pe Adam), ea îl învață frumusețea, iubirea și iertarea și valorile, până când … alungați din Eden, după o viață unul alături unul de celălalt, ajung să fie unul împreună cu celălalt … încât, la finalul vieții Evei, Adam spune la mormântul ei “oriunde a fost ea, acolo a fost Raiul!”

Dana Rogoz este o actriță în plinătatea forțelor actoricești, perfectă pentru Eva lui Mark Twain. Subțire, longilină, aparent firavă, cu o gestică înduioșător de sinceră și expansivă, mâinile ei cu degete lungi parcă apasă claviatura cuvintelor, vocea este perfect armonizată cu bogația transmisa de text, justifică sentimentele noi pe care le încearcă în fiecare moment; miracolele vieții pe care le descoperă din fiecare zori până în fiecare seară, bucuria fiecărei stele descoperite pe cer, dezvăluirea agerimii unei minți gata să învețe și să experimenteze; umorul, sensibilitatea și înțelepciunea cu care îl acceptă, îl învață și îl iubește pe cel care îi este predestinat drept unica pereche. 

Spectacolul pus în scenă de Eugen Gyemant răscolește, zâmbești, râzi și din când în când strivești o lacrimă sub geană. Și m-am bucurat tare mult de ropotul de aplauze din final; m-am simțit într-o comuniune fericită cu toți oamenii adunați în acea seară la Godot. Și nu sunt multe momente de acest fel.” - Delia Marc