Un studiu revoluționar asupra mirosului mumiilor egiptene
Mumiile egiptene, fascinante relicve ale unei civilizații antice, continuă să ofere surprize cercetătorilor. Un nou studiu realizat de echipe de la University College London (UCL) și Universitatea din Ljubljana, în colaborare cu Muzeul Egiptean din Cairo, a analizat pentru prima dată în mod științific mirosul corpurilor mumificate.
Cercetătorii au descoperit că mumiile emiteau un parfum distinct, descris ca “lemnos, picant și dulceag”, o combinație de miresme care reflectă materialele folosite în procesul de îmbălsămare. Rezultatele acestui studiu, publicate în prestigioasa Journal of the American Chemical Society, deschid noi perspective asupra modului în care egiptenii antici foloseau mirosul ca parte integrantă a ritualurilor funerare.
Cum s-a realizat studiul?
Pentru prima dată, oamenii de știință au combinat analize chimice avansate cu evaluarea senzorială umană, utilizând un grup de „sniffers” antrenați – specialiști capabili să identifice și să descrie cu precizie aromele. Acești experți au fost completați de un „nas electronic”, un dispozitiv sofisticat care detectează și analizează compușii volatili emiși de corpurile mumificate.
“Mirosul mumiilor a fascinat atât experții, cât și publicul larg, dar până acum nu a existat un studiu științific care să combine analiza chimică și percepția umană,” a explicat profesorul Matija Strlic, autor principal al studiului.
Ce miros au mumiile egiptene?
Cercetătorii au identificat mai mulți compuși organici care contribuie la aroma caracteristică a mumiilor. Aceștia provin din rășini, uleiuri esențiale, ceruri și balsamuri utilizate în procesul de îmbălsămare. Printre substanțele identificate se numără:
• Rășina de pin și cedru – cu un miros lemnos, aceste rășini aveau proprietăți antibacteriene și erau folosite pentru a preveni descompunerea.
• Ulei de ienupăr – adăuga o notă picantă și era utilizat pentru protejarea țesuturilor.
• Ceară de albine – contribuia la conservarea pielii și la menținerea formei corpului.
• Tămâie și smirnă – erau esențiale în ritualurile religioase și aveau un parfum dulce, sacru.
“În cultura egipteană, mirosul avea o semnificație spirituală și simbolică. Aromele folosite în îmbălsămare nu doar protejau corpul, ci și facilitau trecerea în viața de apoi,” a explicat profesorul Ali Abdelhalim, directorul Muzeului Egiptean din Cairo.
Ce relevanță are această descoperire?
Rezultatele studiului nu doar că oferă noi perspective asupra practicilor de îmbălsămare, dar și demonstrează că mirosul poate fi utilizat ca metodă non-invazivă de analiză a mumiilor. Această abordare deschide posibilități pentru conservatorii de muzeu, care ar putea identifica mai precis materialele folosite în procesul de mumificare fără a fi nevoie de analize distructive.
Mai mult, cercetătorii intenționează să creeze “peisaje olfactive” în muzeele care găzduiesc expoziții cu mumii. Aceasta ar permite vizitatorilor să experimenteze mirosul autentic al îmbălsămării egiptene, îmbogățind interacțiunea senzorială cu trecutul.
“Prin reproducerea acestor mirosuri, dorim să oferim publicului o conexiune mai profundă cu istoria egipteană. Mirosul este o parte esențială a experienței umane și poate transforma modul în care percepem trecutul,” a explicat echipa de cercetători.
O tradiție veche de mii de ani
Îmbălsămarea era un proces complex în Egiptul Antic, menit să păstreze corpul pentru viața de apoi. Aceasta includea:
1. Îndepărtarea organelor interne, cu excepția inimii.
2. Deshidratarea corpului cu natron (un amestec de săruri minerale).
3. Aplicarea balsamurilor și rășinilor pentru protecție și conservare.
4. Înfășurarea în bandaje de in, impregnate cu uleiuri aromate.
În funcție de statutul social, procesul de mumificare putea dura între 30 și 70 de zile. Compoziția exactă a balsamurilor varia în funcție de regiune și epocă, iar acest studiu ajută la identificarea diferențelor și evoluției tehnicilor de îmbălsămare.
Cercetătorii speră să extindă studiul pentru a analiza mai multe mumii din diverse perioade ale Egiptului Antic. De asemenea, intenționează să colaboreze cu muzee din întreaga lume pentru a implementa „peisajele olfactive” și a îmbunătăți experiența vizitatorilor.
Această descoperire demonstrează că mumiile egiptene continuă să fie o sursă inepuizabilă de cunoaștere, iar tehnologiile moderne ne permit să explorăm trecutul într-un mod complet nou. După mii de ani, misterul și farmecul Egiptului Antic nu încetează să fascineze lumea.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
