Ministerul Educaţiei a clarificat, zilele trecute, că notele obţinute de elevi nu mai pot fi comunicate public în faţa clasei, ci exclusiv în discuţii individuale. Deşi această prevedere exista de mult în Legea educaţiei şi în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (ROFUIP), abia acum a fost formulată în termeni lipsiţi de echivoc: nota nu este nici un trofeu, nici o pedeapsă, ci un simplu instrument de evaluare personală şi confidenţială.
Anunţul a stârnit un val de nemulţumiri în rândul cadrelor didactice, multe școli semnalând proteste colective. Profesorii acuză că măsura le îngrădeşte libertatea pedagogică, că relaţia de grup va fi afectată şi că elevii ar putea pierde motivaţia de-a se autodepăşi într-o competiţie sănătoasă.
În realitate, decizia urmăreşte să protejeze demnitatea copiilor şi să reducă presiunea publică în momentul comunicării rezultatelor şcolare. Specialiştii în educaţie susţin că etichetarea unui elev în faţa colegilor poate produce anxietate, umilinţă sau, dimpotrivă, un sentiment fals de superioritate în cazul celor care obţin note mari. Dialogul individual, pe baza comentariilor scrise în catalog şi a unor recomandări personalizate, este considerat un instrument mai eficient pentru dezvoltarea competenţelor.
Reprezentanţi din rândul sindicatelor spun că explicaţia ministerului este, până la un punct, corectă, însă avertizează că schimbarea modului de comunicare a notelor nu rezolvă, de una singură, problemele sistemice: supraaglomerarea claselor, lipsa manualelor actualizate şi deficitul de sprijin pentru elevii cu dificultăţi de învăţare rămân provocări majore.
Din perspectiva psihologilor şcolari, interacţiunea directă şi privată între profesor şi elev facilitează stabilirea unor obiective realiste, sprijină elaborarea unui plan personalizat de remediere şi întăreşte relaţia de încredere. De aceea, recomandarea este ca discuţiile despre rezultate să includă nu doar nota, ci şi feedback constructiv şi strategii concrete de îmbunătăţire.
Criticii măsurii invocă, însă, riscul automatizării excesive a procesului de evaluare: dacă elevul nu mai trăieşte emoţia momentului în faţa colegilor, se tem că îl va privi ca pe o simplă formalitate tehnocratică. În răspunsul oficial, ministerul afirmă că nota nu îşi pierde profilul motivant, atâta vreme cât cadrele didactice îşi asumă rolul de mentori care explică fiecare greşeală şi fiecare pas reuşit.
Rămâne de văzut dacă dezbaterea va duce la perfecţionarea practicilor pedagogice sau la o fragmentare şi mai mare a procesului instructiv. Cert este că, prin această reglare fină a comunicării evaluărilor, sistemul de învăţământ face un pas spre recunoaşterea importanţei protejării stimei de sine a elevilor, invitând profesioniştii din şcoli să regândească rolul notei: nu ca pe un trofeu public, ci ca pe un acord bilateral, între profesor şi elev, destinat progresului personal.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
