Rectificare Bugetară 2024: deficit bugetar în creștere și provocări economice majore

Guvernul României a aprobat proiectul de rectificare bugetară pentru anul 2024, care aduce o creștere substanțială a veniturilor și cheltuielilor bugetare, cu un deficit al bugetului general consolidat (BGC) estimat la 6,94% din PIB. Acesta reprezintă o creștere cu 1,94 puncte procentuale față de ținta inițială.

Proiectul de rectificare prevede o majorare a veniturilor bugetare cu 42,6 miliarde lei și a cheltuielilor cu 60,1 miliarde lei, ducând la un deficit cash de 122,82 miliarde lei. Printre beneficiarii majori ai fondurilor suplimentare se numără:

• Ministerul Finanțelor: 14,1 miliarde lei pentru dobânzi și proiecte finanțate din fonduri europene.
• Ministerul Transporturilor: 5,481 miliarde lei pentru cheltuieli de personal și proiecte PNRR.
• Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Ministerul Muncii vor primi fonduri suplimentare pentru cheltuieli de personal și proiecte prioritare.
• Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 3,675 miliarde lei, respectiv 3,342 miliarde lei pentru salarii și proiecte cu finanțare europeană.

Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate va fi suplimentat cu peste 11 miliarde lei pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale.

Economii și reduceri de fonduri

Pe de altă parte, anumite instituții suferă reduceri semnificative. Secretariatul General al Guvernului pierde 176,3 milioane lei, iar Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului pierde 120 milioane lei. Printre instituțiile afectate se numără și Senatul României, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Camera Deputaților, cu reduceri de până la 67,8 milioane lei.

Avertismente și riscuri economice

Consiliul Fiscal avertizează că deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% din PIB dacă legea este promulgată fără modificări. De asemenea, România se confruntă cu cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, generând riscuri valutare majore și presiuni suplimentare asupra datoriei publice.

Reacții politice

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că deficitul este „sustenabil”, având în vedere că 84% din acesta merge către investiții. Cu toate acestea, opoziția, reprezentată de președinta USR Elena Lasconi, critică dur Guvernul, acuzând că România împrumută masiv pentru a acoperi un deficit „istoric” și avertizând că aceste împrumuturi vor duce la creșteri de taxe și riscuri economice majore în viitor.

Guvernul susține că o parte din veniturile suplimentare vor veni din amnistia fiscală și alte surse de impozite, însă încasările anticipate rămân sub nivelul cheltuielilor aprobate.

Rectificarea bugetară aprobată ridică noi provocări economice pentru România, în contextul unui deficit bugetar în creștere și al unei datorii publice în expansiune. Efectele pe termen lung ale acestei decizii rămân subiect de dezbatere intensă în cadrul guvernului și al opoziției politice.