Liderii internaționali discută viitorul Ucrainei în cadrul unui summit condus de premierul britanic
Într-o încercare de a consolida sprijinul internațional pentru Ucraina și de a pune presiune pe Rusia, premierul britanic Sir Keir Starmer a convocat sâmbătă un summit virtual al „coaliției de voință”, la care participă aproximativ 25 de lideri globali. Pe lista invitaților se află oficiali din Europa, NATO, Canada, Australia, Noua Zeelandă, dar și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Ucraina.
Obiectivul principal al întâlnirii este găsirea unei strategii comune pentru securitatea Ucrainei și garantarea unui sprijin de durată, atât pe termen scurt, în cazul unui potențial armistițiu, cât și pe termen lung, în scenariul unei păci definitive.
Putin, acuzat că tergiversează negocierile de pace
Summitul are loc în contextul în care președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat recent deschiderea pentru un armistițiu, dar a pus condiții dure, pe care președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a calificat drept „manipulative”. Zelenski a avertizat că Rusia folosește tactici de întârziere pentru a-și continua ofensiva și că singurul mod de a-l forța pe Putin să respecte un acord este printr-o presiune internațională constantă.
Înaintea summitului, Starmer a transmis un mesaj ferm:
„Putin nu poate fi lăsat să tragă de timp și să joace jocuri politice cu acest acord de încetare a focului.”
Miza summitului: convingerea SUA să garanteze securitatea Ucrainei
Unul dintre obiectivele principale ale acestei întâlniri este determinarea Statelor Unite să-și asume un rol activ în garantarea securității Ucrainei. Potrivit James Landale, corespondent diplomatic BBC, liderii europeni încearcă să adune cât mai multe angajamente pentru a convinge administrația Donald Trump să susțină o forță de menținere a păcii.
Ucraina cere asistență concretă pe două paliere:
1. Monitorizarea unui posibil armistițiu, în special pe linia frontului din estul țării.
2. Asigurarea unui sistem de apărare post-conflict, prin prezența unei coaliții internaționale de securitate.
Până în prezent, Statele Unite au evitat să-și asume un rol direct în aceste planuri, iar summitul de astăzi este un test major pentru diplomația europeană.
Divergențe între aliați: Italia ezită să se alăture planului
Unul dintre punctele de incertitudine ale summitului este poziția Italiei. Premierul Giorgia Meloni a părut reticentă în ceea ce privește trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina. Un oficial italian, Giangiacomo Calovini, a declarat că „este prea devreme” pentru a discuta despre un astfel de angajament și că Italia nu exclude complet această opțiune, dar nu consideră că momentul este potrivit.
Temeri privind implicarea NATO în conflict
Un alt punct sensibil al summitului este posibilitatea ca trupe europene să fie implicate direct în conflict. Fostul consilier britanic pentru securitate, Lord Ricketts, și-a exprimat îngrijorarea că trimiterea unor forțe de menținere a păcii ar putea escalada tensiunile și ar putea duce la un conflict direct între NATO și Rusia.
„Dacă trupele europene ajung să lupte împotriva Rusiei, am ajunge într-un scenariu de coșmar. De aceea, orice astfel de forță trebuie să fie sprijinită de Statele Unite.”
Perspective și așteptări
Summitul organizat de Keir Starmer reprezintă un moment crucial pentru viitorul sprijinului internațional acordat Ucrainei. Liderii occidentali încearcă să obțină un angajament ferm din partea SUA și să construiască o strategie de securitate pe termen lung.
Cu toate acestea, succesul acestui demers depinde în mare măsură de disponibilitatea Washingtonului de a se implica direct și de unitatea Europei în fața amenințărilor rusești.
Următorii pași depind de răspunsul Rusiei și de capacitatea Ucrainei de a obține sprijin militar și diplomatic suficient pentru a forța Moscova să accepte un acord echitabil.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
