Ambiția lui Donald Trump de a obține Groenlanda începe să provoace fisuri serioase chiar în interiorul Partidului Republican, pe fondul temerilor tot mai mari legate de folosirea unilaterală a forței militare și de riscul ruperii relațiilor cu aliații NATO.
Inițiativa președintelui american de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub controlul Danemarcei, a declanșat o reacție neobișnuit de dură din partea unor congresmeni republicani, care avertizează că planul ar încălca dreptul internațional, ar submina NATO și ar deschide calea unor intervenții militare neautorizate de Congres. Deși majoritatea republicanilor au susținut până acum politica externă a lui Trump, dosarul Groenlandei riscă să devină un punct de cotitură.
Nemulțumirea din Congres se leagă nu doar de Groenlanda, ci de o tendință mai amplă a administrației Trump de a folosi presiuni militare, economice și diplomatice fără o consultare reală cu legislativul. În ultimele luni, această abordare s-a manifestat în relația cu Venezuela, Iran și alte regiuni sensibile, alimentând temeri legate de o escaladare a angajamentelor militare americane în străinătate.
Mai mulți lideri republicani au transmis public că nu există un apetit real în SUA pentru cumpărarea Groenlandei sau, cu atât mai puțin, pentru obținerea ei prin forță. Casa Albă lăsase anterior deschisă această opțiune, însă Donald Trump a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că exclude intervenția militară. Chiar și așa, opoziția din Congres rămâne puternică, mai ales după ce Trump a amenințat cu tarife comerciale împotriva statelor care nu sprijină demersul său.
Senatorul republican Thom Tillis a criticat deschis ideea tarifelor, avertizând că acestea ar fi „rele pentru America, rele pentru afacerile americane și rele pentru aliați” și că ar avantaja direct Rusia și China, interesate să vadă NATO divizată. În același sens, senatoarea Lisa Murkowski a subliniat că respectarea suveranității populației din Groenlanda ar trebui să fie „nenegociabilă”, adăugând că SUA nu are nevoie să preia teritoriul pentru a-și asigura interesele de securitate în Arctica.
Îngrijorarea majoră a multor republicani este legată de impactul asupra alianței nord-atlantice. O eventuală anexare sau presiune forțată asupra Groenlandei ar însemna, în fapt, un conflict politic deschis cu Danemarca, aliat NATO, într-un moment în care relațiile dintre SUA și Europa sunt deja tensionate. Fostul lider republican din Senat, Mitch McConnell, a avertizat că o asemenea mișcare ar „distruge încrederea aliaților”.
În plan instituțional, Congresul are instrumente limitate, dar relevante, pentru a-l bloca pe Trump. Orice achiziție a Groenlandei ar necesita alocarea de fonduri, ceea ce presupune un vot explicit al legislativului. Experții în procedură parlamentară subliniază că este puțin probabil ca administrația să poată redirecționa fonduri existente pentru o astfel de tranzacție. În plus, un eventual acord formal cu Danemarca ar lua forma unui tratat, care ar trebui ratificat de două treimi din Senat – un prag imposibil de atins în actuala configurație politică.
Totuși, există temeri că Trump ar putea încerca să ocolească Congresul printr-un acord executiv, fără ratificare parlamentară, așa cum a procedat și în alte domenii. Juriștii sunt sceptici că o înțelegere de o asemenea amploare ar putea fi încheiată legal fără implicarea Senatului, dar recunosc că administrația a testat în repetate rânduri limitele puterii executive.
Semnalele de revoltă din interiorul Partidului Republican sunt încă fragmentare, dar semnificative. Unii congresmeni au mers până la a sugera că insistența lui Trump pe tema Groenlandei ar putea declanșa o investigație de impeachment, dacă ar implica folosirea forței fără aprobarea Congresului. În paralel, o delegație bipartizană de parlamentari americani a vizitat recent Danemarca, într-un gest simbolic de susținere a Groenlandei și a suveranității daneze.
În pofida criticilor, Trump rămâne inflexibil. El susține că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională și globală și a repetat că SUA o va obține „într-un fel sau altul”. Confruntat cu opoziția crescândă din Congres, președintele a evitat să spună dacă se consideră constrâns de limitele legale sau politice, lăsând deschis scenariul unei confruntări directe cu propriul partid.
Dosarul Groenlandei scoate astfel la iveală o ruptură rară între Donald Trump și o parte a republicanilor, punând sub semnul întrebării nu doar direcția politicii externe americane, ci și echilibrul constituțional dintre Casa Albă și Congres, într-un moment de tensiune globală accentuată.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
