×

Un bugetar milionar în fruntea Comisiei de Control a SRI

Un bugetar milionar în fruntea Comisiei de Control a SRI
Getting your Trinity Audio player ready...
Eugen Bejinariu, numit președinte al Comisiei SRI, în ciuda trecutului controversat

Parlamentul l-a desemnat, prin vot, pe deputatul PSD Eugen Bejinariu în funcția de președinte al Comisiei comune de control al activității Serviciului Român de Informații (SRI). Decizia ridică semne de întrebare, având în vedere controversele din trecut ale lui Bejinariu, atât în privința legăturilor sale cu personaje influente ale tranziției, cât și a inițiativelor legislative care ar fi putut extinde puterile SRI dincolo de limitele constituționale.

Un fost bugetar milionar, în fruntea controlului asupra SRI

Eugen Bejinariu, în vârstă de 66 de ani, și-a petrecut întreaga carieră în funcții publice, fie în armată, fie în structuri guvernamentale și parlamentare. Cu toate acestea, declarația sa de avere indică o acumulare impresionantă de bunuri: peste 5,5 milioane de lei, terenuri, colecții de artă, ceasuri și plasamente financiare. În plus, Bejinariu beneficiază de o pensie specială acordată de Ministerul Apărării.

Parcursul său profesional include funcții în administrația publică și politică, în special în perioada guvernării Adrian Năstase, când a fost director al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), apoi secretar general al Guvernului și chiar premier interimar în decembrie 2004.

Proiectul „Big Brother” – o tentativă eșuată de extindere a puterilor SRI

În 2005, Eugen Bejinariu a fost co-inițiator al unei inițiative legislative extrem de controversate, supranumită de presă „Legea Big Brother”. Proiectul de lege, propus alături de Ion Stan, Gabriel Oprea și George Maior (acesta din urmă retrăgându-și ulterior semnătura), oferea SRI puteri fără precedent. Conform propunerii, serviciul secret ar fi putut intercepta comunicațiile fără mandat de la judecător și ar fi primit acces nelimitat la corespondența poștală și electronică a cetățenilor.

„Expedițiile care le sunt încredințate spre transmitere prin poștă sau telecomunicații ar fi trebuit predate serviciilor secrete, iar aceste organe ar fi putut intercepta traficul de comunicații și citi corespondența de orice fel”, se arăta în proiectul de lege.

După proteste masive din partea societății civile, proiectul a fost respins de Parlament, dar episodul a rămas în istorie drept un avertisment privind tendințele de extindere a atribuțiilor SRI.

Legături cu afaceriștii tranziției și acuzații de corupție

Bejinariu nu este străin de scandaluri legate de corupție și influență. În anii ’90, în perioada privatizărilor controversate, familia sa a avut legături directe cu Alexandru Bittner, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai tranziției, apropiat al fostului premier Adrian Năstase.

Potrivit Evenimentul Zilei, Bejinariu și soția sa de la acea vreme, Camelia, au fost implicați în firme controlate de Bittner, având poziții de administrator și cenzor în companii precum Telemedica SA și Centrul de Asistență Medicală SA. Într-un interviu acordat presei, Bejinariu recunoștea relația sa strânsă cu Bittner și Dorin Cocoș, alt afacerist influent, menționând că prietenia lor datează încă din anii ’90.

Legăturile lui Bejinariu cu grupurile de influență l-au determinat pe fostul președinte Traian Băsescu să-l includă, în 2004, pe lista celor care ar fi făcut parte din „mafia personală a lui Adrian Năstase”, alături de Ionel Blanculescu și Gabriel Oprea.

Scandalul Microsoft și imunitatea parlamentară

Unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție în care a fost implicat Bejinariu este Dosarul Microsoft, care viza achiziția de licențe IT de către Guvernul României în perioada în care acesta era secretar general al Guvernului.

În 2017, DNA a cerut Parlamentului să aprobe începerea urmăririi penale a lui Bejinariu, acuzându-l de abuz în serviciu în forma continuată. Procurorii susțin că Bejinariu a semnat contractele cu Microsoft și Fujitsu Siemens Computers fără licitație publică, invocând în mod fals calitatea de unic distribuitor al uneia dintre companii. Aceasta a dus la un prejudiciu de aproximativ 67 de milioane de dolari.

În ciuda acuzațiilor, Bejinariu a scăpat de anchetă de trei ori, datorită votului favorabil din Parlament, care i-a oferit protecție juridică. În plen, acesta a negat vehement acuzațiile, afirmând că a acționat în baza hotărârilor de guvern și că nu a avut niciun interes personal.

„Resping categoric acuzaţia că aş fi comis un abuz în serviciu. Contractul a fost semnat în baza unui mandat imperativ al Guvernului, iar toate actele au fost aprobate în ședințele Executivului”, declara Bejinariu în 2017.

O numire controversată într-o comisie strategică

Numirea lui Eugen Bejinariu în fruntea Comisiei SRI a stârnit numeroase reacții critice, având în vedere trecutul său controversat și suspiciunile de corupție. Această comisie are un rol esențial în asigurarea controlului civil asupra activității SRI, fiind responsabilă de supravegherea modului în care serviciul de informații respectă legislația și drepturile cetățenilor.

În acest context, prezența lui Bejinariu la conducerea Comisiei ridică întrebări serioase despre imparțialitatea și eficiența acestui control. Poate fi el garantul transparenței activităților SRI, având în vedere inițiativele sale legislative din trecut și dosarele controversate în care a fost implicat? Aceasta rămâne o întrebare deschisă, care preocupă atât societatea civilă, cât și analiștii politici.

Pe lângă Bejinariu, în Comisia comună de control asupra SRI se mai regăsesc și alte nume controversate, inclusiv politicieni cu poziții anti-occidentale, cu probleme de integritate sau legături cu fosta Securitate. Un exemplu este Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității, care a fost numit recent vicepreședinte al Comisiei de control asupra SIE.

Un semnal de alarmă pentru democrație

Numirea lui Eugen Bejinariu în fruntea Comisiei de control al SRI reprezintă un episod care subliniază fragilitatea mecanismelor de supraveghere a serviciilor secrete din România. Persoanele desemnate să exercite acest control ar trebui să fie figuri cu un trecut ireproșabil și fără suspiciuni de corupție. În schimb, președintele Comisiei este un politician cu un istoric controversat, cu legături în zona afacerilor discutabile ale tranziției și care a încercat să ofere SRI atribuții supradimensionate.


Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Descoperă mai multe la Radio Clasic FM

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura