Întâlnirea tensionată de vineri de la Casa Albă între președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, și președintele american Donald Trump a avut un efect imediat asupra politicii internaționale. În Europa, liderii au reacționat rapid, convocând summituri, exprimând sprijin pentru Kiev și semnalând nevoia unui nou echilibru strategic în raporturile dintre Europa și Washington.
Giorgia Meloni cere un summit de urgență între SUA și aliații europeni
Într-un semn al gravității situației, premierul italian Giorgia Meloni, considerată una dintre puținele voci europene care pot menține un canal de comunicare deschis cu administrația Trump, a cerut vineri seara organizarea „fără întârziere” a unui summit între Statele Unite, Europa și aliații lor, pentru a discuta viitorul sprijinului acordat Ucrainei.
„Este nevoie de un summit fără întârziere între Statele Unite, statele europene și aliații lor pentru a discuta deschis despre cum intenționăm să abordăm provocările majore de astăzi, începând cu Ucraina, pe care am apărat-o împreună în ultimii ani”, a declarat Meloni într-un comunicat oficial.
Această inițiativă vine în contextul în care relațiile dintre Washington și Kiev au devenit din ce în ce mai tensionate, iar liderii europeni sunt conștienți că un sprijin redus din partea SUA ar putea pune și mai multă presiune pe ei în a susține efortul de război al Ucrainei.
Kaja Kallas: „Lumea liberă are nevoie de un nou lider”
O reacție deosebit de dură a venit din partea șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, care a sugerat că ciocnirea dintre Trump și Zelensky demonstrează nevoia unei noi viziuni pentru leadershipul lumii occidentale.
„Ucraina este Europa! Suntem alături de Ucraina”, a scris Kallas pe social media. „Ne vom intensifica sprijinul pentru Ucraina, astfel încât să poată continua să lupte împotriva agresorului. Astăzi, a devenit clar că lumea liberă are nevoie de un nou lider. Depinde de noi, europenii, să acceptăm această provocare.”
Declarația sa vine pe fondul unui episod tensionat pe care l-a trăit chiar ea la Washington: întâlnirea sa cu secretarul de stat Marco Rubio a fost anulată pe motiv de „neconcordanță de program”, însă analiștii speculează că această decizie ar putea avea legătură cu criticile sale la adresa modului în care noua administrație americană gestionează războiul din Ucraina.
Reacția Londrei și Ankarei: sprijin și mediere
După confruntarea din Biroul Oval, premierul britanic Keir Starmer a purtat o discuție telefonică cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, ambele părți subliniind importanța unei soluții diplomatice pentru Ucraina. Președinția turcă a transmis într-o postare pe social media că cei doi lideri au discutat despre „chestiuni regionale și globale” și că Turcia dorește „o pace justă și durabilă cât mai curând posibil”.
Această formulare este aproape identică cu cea folosită de Zelensky în ultimele luni, semnalând că Ankara își păstrează poziția de mediator între părțile implicate în conflict. Mai mult, conform unor informații publicate de Bloomberg, Turcia ar fi dispusă să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina pentru a ajuta la monitorizarea unei eventuale încetări a focului.
În același timp, Londra rămâne un aliat ferm al Kievului, susținând poziția Ucrainei și criticând abordarea administrației Trump.
Macron intervine după criza de la Casa Albă
Președintele francez Emmanuel Macron, care a vizitat și el Washingtonul la începutul săptămânii, a vorbit vineri seara la telefon cu Zelensky, la scurt timp după confruntarea acestuia cu Trump. Palatul Élysée a confirmat că discuția a avut loc, fără a oferi însă detalii despre concluziile acesteia.
Macron este cunoscut pentru eforturile sale de a menține un dialog diplomatic activ atât cu Kievul, cât și cu Moscova, iar implicarea sa în acest moment critic subliniază importanța crizei declanșate de ruptura dintre Zelensky și Trump.
Solidaritate europeană pentru Ucraina
După ce disputa de la Casa Albă a devenit publică, liderii europeni s-au grăbit să își reafirme sprijinul pentru Ucraina. Zelensky a răspuns personal fiecăruia dintre cei care și-au exprimat solidaritatea pe rețeaua X (fosta Twitter), mulțumindu-le pentru susținere. Printre aceștia se numără liderii din Germania, Spania, Franța, Polonia, Suedia, Norvegia, Moldova, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos, Danemarca, Estonia, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Finlanda, Portugalia, Croația, precum și reprezentanți ai Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului European.
„Mulțumesc pentru sprijinul dumneavoastră”, a scris Zelensky, într-un gest menit să consolideze relațiile cu aliații europeni.
Episodul tensionat de la Casa Albă ridică semne de întrebare nu doar cu privire la viitorul relației dintre Kiev și Washington, ci și asupra întregii strategii occidentale în privința sprijinului acordat Ucrainei.
Deși administrația Trump nu a anunțat oficial o schimbare de politică, tonul dur adoptat față de Zelensky sugerează că sprijinul necondiționat pentru Ucraina nu mai este o certitudine. În același timp, Europa pare dispusă să își asume un rol mai activ în sprijinirea Ucrainei, însă fără sprijinul decisiv al SUA, eforturile sale ar putea fi insuficiente.
Summitul cerut de Giorgia Meloni ar putea fi primul pas către o nouă strategie transatlantică, însă rămâne de văzut dacă Washingtonul va fi dispus să participe sau dacă va continua să exercite presiuni asupra Kievului pentru a negocia un acord de pace.
Cert este că momentul de la Casa Albă nu va fi uitat curând. Zelensky a plecat din Washington fără acordul pe care spera să-l semneze, dar cu un sprijin european mai vizibil ca niciodată. Rămâne de văzut dacă acest sprijin se va traduce în acțiuni concrete sau dacă Ucraina va trebui să își regândească complet strategia de război.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
