Ungaria ar putea fi obligată să returneze aproximativ 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană, conform unei recomandări a avocatului general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Această situație a apărut după o plângere din partea Parlamentului European, care contestă respectarea condițiilor legate de statul de drept.
Avocatul general Tamara Ćapeta a emis o opinie juridică în care subliniază că Comisia Europeană nu a efectuat o evaluare adecvată a reformelor implementate de autoritățile ungare, în special în ceea ce privește independența Curții Supreme și procedura de numire a judecătorilor Curții Constituționale. Aceste aspecte sunt esențiale pentru accesarea fondurilor europene, conform mecanismului de respectare a statului de drept. Deși fondurile fuseseră inițial blocate din cauza îngrijorărilor legate de ingerința politică în sistemul judiciar ungar, Comisia a decis în decembrie 2023 să deblocheze suma de 10 miliarde de euro.
Critica adusă de avocatul general vizează și lipsa de transparență a Comisiei Europene, care nu a oferit suficiente explicații nici pentru statul ungar, nici pentru cetățenii Uniunii Europene. Deși opinia juridică nu susține acuzația de abuz de putere formulată de Parlamentul European, aceasta subliniază aplicarea „incorectă” a criteriilor privind statul de drept. Avizul CJUE apare într-un context politic complicat pentru premierul Viktor Orbán, care se confruntă cu o scădere în sondaje înaintea alegerilor din aprilie.
Impactul deciziei CJUE asupra Ungariei și Uniunii Europene
Eurodeputatul german René Repasi a declarat că, în cazul în care decizia Comisiei va fi anulată, executivul european va fi obligat să solicite returnarea fondurilor. În cazul în care Budapesta nu va restitui suma, Comisia ar putea compensa prin reducerea altor plăți europene viitoare. Această situație ar putea avea un impact semnificativ asupra campaniei electorale din Ungaria, având în vedere că restituirea fondurilor ar putea afecta percepția publicului asupra guvernului actual.
Hotărârea finală a CJUE, așteptată în următoarele luni, ar putea crea un precedent important în ceea ce privește marja de apreciere a Comisiei Europene în evaluarea respectării statului de drept. Eurodeputatul Daniel Freund a caracterizat avizul drept „o mustrare dură” pentru Comisie, afirmând că deblocarea fondurilor a fost „ilegală și motivată politic”. Această situație subliniază complexitatea relațiilor dintre statele membre ale Uniunii Europene și instituțiile europene, în contextul respectării normelor de stat de drept.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
