A fost publicat proiectul de buget 2026, cu măsuri pentru controlul cheltuielilor
Guvernul a prezentat proiectul de buget pentru anul 2026, care se confruntă cu un deficit public ridicat și o presiune crescută pentru continuarea investițiilor și absorbția fondurilor europene. Veniturile bugetare sunt estimate la 391,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 527,4 miliarde lei, rezultând un deficit de aproximativ 135,7 miliarde lei.
Proiectul Legii bugetului de stat prevede, de asemenea, credite de angajament de peste 712 miliarde lei, ceea ce permite promisiuni de cheltuieli pentru proiecte pe termen lung. Mesajul bugetului este clar: statul continuă să cheltuie mai mult decât veniturile sale, dar își propune să mențină investițiile și proiectele europene active.
O componentă esențială a bugetului este redistribuirea resurselor către autoritățile locale, cu aproximativ 27,7 miliarde lei din TVA destinate acestora pentru finanțarea cheltuielilor în domenii precum protecția copilului și educația. De asemenea, veniturile din impozitul pe venit vor fi repartizate între administrațiile locale conform unei formule menite să reducă disparitățile economice între localități.
Flexibilitatea bugetului este strâns legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care permite realocarea rapidă a fondurilor pentru a evita pierderile. Ministerele pot introduce proiecte ce trebuie finalizate până la 31 august 2026, iar statul poate acoperi cheltuieli neeligibile din bugetul național pentru a închide proiectele europene mai vechi.
În domeniul sănătății, bugetul prevede un plafon de 8,75 miliarde lei pentru contracte cost-volum destinate medicamentelor inovative, ceea ce sugerează o presiune continuă asupra finanțelor din acest sector. De asemenea, Ministerul Apărării va beneficia de un regim flexibil pentru contracte multianuale, subliniind importanța cheltuielilor de apărare în contextul geopolitic actual.
Un aspect notabil al proiectului este alocarea de fonduri pentru majorarea capitalului companiei TAROM, având ca scop reducerea datoriilor și continuarea planului de restructurare. Aceasta reflectă intenția statului de a susține transportatorul național în dificultate financiară.
Pentru a preveni derapajele bugetare, proiectul introduce un mecanism de control prin care Ministerul Finanțelor va aproba lunar limitele de cheltuieli pentru ministere. De asemenea, ministerele sunt obligate să furnizeze date despre numărul de posturi și salariile medii, iar nerespectarea acestor cerințe poate duce la blocarea finanțărilor.
În concluzie, proiectul de buget pentru 2026 ilustrează provocările cu care se confruntă România, având de gestionat un deficit semnificativ și o dependență crescută de fondurile europene pentru susținerea investițiilor.
