A murit Mircea Albulescu

Update (8.04.2016, ora 14.00): 

Trupul neînsufleţit al actorului va fi depus sâmbăta, 9 aprilie 2016, între orele 10-13 în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național din București, pentru un ultim omagiu. Va fi apoi depus la capela Cimitirului Reînvierea, iar înmormântarea va avea loc duminică, 10 martie 2016, la ora 14.00.

[URISP id=2244]

Actorul Mircea Albulescu, în vârstă de 81 de ani, a murit în această dimineaţă, la Spitalul Floreasca din București, unde fusese internat de urgență în cursul zilei de joi. Mircea Albulescu avea probleme cardiace şi fusese supus, în urmă cu doi ani, unei triple operații de bypass.

Mircea Albulescu a fost unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar, publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR).

A jucat în sute de spectacole pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care îl consideră cea mai prodigioasă dintre activităţile sale artistice şi care a constituit şi subiectul tezei sale de doctorat.

Mircea Albulescu a jucat şi în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu ("Dacii", 1967, "Mihai Viteazul", 1970, "Zile Fierbinţi", 1975, "Revanşa", 1978, "Pentru Patrie", 1978, "Nea Marin Miliardar", 1979, "Mihail, câine de circ", 1979, "Capcana Mercenarilor", 1980, "Wilhelm Cuceritorul", 1982, "Viraj periculos", 1983, "Ziua Z", 1985, "Noi, cei din linia întâi", 1986) şi aproape toate filmele lui Mircea Veroiu ("Somnul Insulei", 1994, "Semnul şarpelui", 1981, "Mania", 1977, "Şapte zile", 1973, "Scrisorile prietenului", 1997, "Dincolo de pod", 1976, "Artista, dolarii şi ardelenii", 1980, "Craii de Curtea Veche", 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de Francis Ford Coppola ("Youth Without Youth", 2007), Radu Gabrea ("Prea mic pentru un război atât de mare", 1970, "Dincolo de Nisipuri", 1973, "Rosenemil", 1993), Manole Marcus ("Actorul şi sălbaticii", 1975), Mircea Daneliuc ("Cursa", 1975, "Ediţie Specială", 1980), Alexa Visarion ("Înghiţitorul de săbii", 1981), Nicolae Mărgineanu ("Flăcări pe comori", 1987, "Un om în Loden", 1979), Nicolae Breban ("Printre colinele verzi", 1971), Dinu Tănase ("La capătul liniei", 1982), Mircea Drăgan ("Columna", 1968, "Braţele Afroditei", 1978), Mircea Moldovan ("Totul se plăteşte", 1986), Andrei Blaier ("Momentul adevărului", 1989).

De asemenea, acesta este autorul unor volume de versuri precum "Vizite", "Pajura singurătăţi", "Fluture în lesă de aur", "Clanţe", "Ultimele noduri", şi proză "Bilete de favoare", "Baraka" şi "Bazar sentimental".

Este membru al Uniunii Ziariştilor şi doctor în arte. Timp de doi ani (30 decembrie 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985 – 2005, a fost profesor la Universitatea Naţională Artă Teatrală şi Cinematografică "I. L. Caragiale" din Bucureşti.

Anunțuri publicitare