
AI a dezvăluit sute de teoreme necunoscute ale lui Gödel
Un model de inteligență artificială a ajutat la descifrarea a 16 caiete de matematică și logică ale lui Kurt Gödel, scrise în mare parte într-un sistem de stenografie germană. Cercetătorul Jan von Plato spune că manuscrisele conțin sute de teoreme necunoscute până acum și teme de logică neexplorate.
Gödel a lăsat 1.009 pagini de însemnări dense, redactate la începutul anilor 1940. O mare parte este scrisă în Gabelsberger, o stenografie germană devenită între timp neobișnuită. Von Plato conduce din 2017, la Universitatea din Helsinki, un proiect de descifrare a caietelor, numite „workbooks”.
Lucrul la înțelegerea matematică a manuscriselor avansa cu aproximativ o pagină pe săptămână. În septembrie, după ce a primit sugestia unor informaticieni întâlniți la o conferință din Franța despre inteligența artificială și demonstrarea teoremelor, von Plato a folosit modelul Claude. Cercetătorul i-a furnizat transcrierile, șase cărți scrise anterior despre Gödel și alte lucrări de specialitate.
Claude a produs în câteva zile o explicație de 650 de pagini, pe care von Plato a verificat-o pagină cu pagină. Modelul a identificat 663 de teoreme pentru care Gödel avea o demonstrație, schițase una sau avusese o idee de demonstrație. Dintre rezultate, aproximativ 400 au fost verificate ca formulate, aproximativ 200 au necesitat corecturi sau precizări, iar aproximativ 50 s-au dovedit false.
Unul dintre obiectivele cercetării a fost să se afle dacă Gödel demonstrase în caiete independența axiomului alegerii. Matematicianul afirmase în 1966 că obținuse acest rezultat în anii 1940, dar nu a putut atunci să-și refacă demonstrația. Reconstrucția obținută cu ajutorul lui Claude a trecut verificarea programului Coq, care testează validitatea demonstrațiilor matematice. Von Plato a spus că Gödel folosise o definiție greșită, deși avea definiția corectă cu doi ani mai devreme.
Matematicianul Joel David Hamkins, profesor de logică la Universitatea Notre Dame, nu a văzut reconstrucția. El a spus că rezultatul ar fi remarcabil și de interes istoric dacă se confirmă, dar a subliniat că rămâne de stabilit cât îi aparține lui Claude și cât lui Gödel. Hamkins a adăugat că asemănarea unor pasaje cu demonstrația lui Paul Cohen arată că Gödel era pe acea direcție, nu neapărat că avea demonstrația completă.
Gödel este cunoscut pentru teoremele incompletitudinii din 1931, care au transformat matematica și au inspirat lucrarea lui Alan Turing din 1936, considerată începutul teoriei calculului modern. Von Plato spune că intenționează să exploreze și caietele lui Gödel despre fizică și cosmologie după încheierea proiectelor sale actuale de logică.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


































