Sursă foto: Wikimedia Commons
Ucraina își dezvoltă capacitățile spațiale pentru război
Ucraina și Danemarca au anunțat luna trecută lansarea cu succes a Obria Nano, primul satelit de test pentru o viitoare rețea ucraineană independentă de comunicații. Kievul își diversifică accesul la servicii spațiale după restricționarea Starlink și în contextul amenințărilor reprezentate de rachetele rusești Oreshnik.
Atacul ucrainean din 15 august asupra centrului Progress Rocket and Space Centre din orașul rus Samara a vizat fabrica de rachete Soyuz-2. Două rachete Flamingo au lovit două clădiri, inclusiv instalația 106A, o „cameră curată” unde erau asamblate plăci de bază pentru sistemele de lansare Soyuz.
Atacul a afectat un obiectiv care produce rachetele folosite la lansarea sateliților din noua rețea rusă Rassvet. Rusia o desfășoară rapid ca alternativă la Starlink, după ce a pierdut accesul la serviciul lui Elon Musk la începutul acestui an. Ucraina a atacat în acest an și alte obiective ale Roscosmos, inclusiv complexul Korolyov, la nord de Moscova, și un radiotelescop construit de Ucraina, capturat de Rusia în Crimeea.
Moscova a folosit rachete balistice Oreshnik în cel puțin trei ocazii. Acestea ajung în spațiul apropiat de Pământ și apoi lansează mai multe focoase care pot fi direcționate independent, concepute inițial pentru arme nucleare. Ucraina a testat de cel puțin trei ori sisteme de interceptare în spațiul apropiat de Pământ, inclusiv împotriva unor lansări de arme transportate de aeronave care zboară la altitudine foarte mare.
Fedir Venislavskyi, șeful subcomisiei pentru securitatea statului din comisia parlamentară pentru apărare a Ucrainei, a declarat că întreruperile comunicațiilor au pus în pericol sistemele militare de comandă și control. El a spus că Ucraina lucrează la producția sistemelor de interceptare, dar că finanțarea va fi o problemă importantă, având în vedere nevoile războiului.
Obria Nano este primul satelit de test al unei rețele independente de comunicații ucrainene, despre care s-a relatat că ar urma să cuprindă aproximativ 245 de sateliți. Victoria Samson, directoarea programului pentru securitate și stabilitate spațială al Secure World Foundation, a spus că dependența de companii comerciale și restricționarea vitezei Starlink au determinat statele să caute alternative. „Toată lumea vrea propria versiune a Starlink”, a declarat ea, incluzând în această tendință și țările europene.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
