Călin Georgescu și contradicțiile din cariera sa

Declarațiile recente ale lui Călin Georgescu, prin care promite că “Rețeaua Soros din România va fi interzisă”, au stârnit controverse majore, având în vedere trecutul său profesional. În timp ce susținătorii săi îl consideră un apărător al suveranității României, documentele și articolele din arhiva presei arată că, de-a lungul carierei sale, Georgescu a fost beneficiar direct al fondurilor internaționale – inclusiv din partea Fundației Soros, pe care astăzi o critică vehement, arată o anchetă Recorder.ro.

Discursul radical împotriva ONG-urilor și finanțărilor externe

Într-un interviu acordat recent jurnalistului conservator Mario Nawfal, Călin Georgescu a afirmat că Rețeaua Soros din România va fi desființată de el personal. Ideea a fost reiterată și în discuția cu Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționiste, cunoscut pentru răspândirea de informații false.

“Sunt profund dedicat să investighez și să-i expun pe toți cei responsabili, atât în România, cât și în SUA, pentru gestionarea ilegală a acestor fonduri provenite de la USAID și rețeaua Soros”, a declarat Georgescu.

Aceeași retorică a fost folosită și în 16 februarie, într-o apariție la Realitatea Plus, unde a susținut că va interzice rețeaua Soros încă din prima zi de mandat.

Trecutul care contrazice discursul actual

Deși acum condamnă vehement finanțările externe, cariera lui Călin Georgescu a fost strâns legată de ONG-uri și granturi internaționale.

Între 1990 și 1996, Georgescu a condus Tineretul Ecologist din România (TER), un ONG de mediu care a beneficiat de finanțări PHARE, USAID și Fundația Soros. Ulterior, între 1997 și 2011, a condus Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (CNDD), un organism care gestiona fonduri venite de la Națiunile Unite, Guvernul Marii Britanii, Guvernul Canadei și Uniunea Europeană.

Printre exemplele cele mai elocvente ale colaborării sale cu organizațiile internaționale se numără:

• Parteneriatul cu Fundația Soros în anii ’90 – TER a organizat, în colaborare cu Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, programe de educație ecologică în liceele din România.

• Finanțări din partea USAID – Georgescu a fost acuzat în 2003 că ar fi gestionat discreționar fondurile americane destinate României, canalizându-le către primari PSD.

• Finanțări din partea Uniunii Europene – Prin programul PHARE, ONG-ul condus de Georgescu a primit sute de mii de dolari pentru diverse proiecte de mediu.

• Colaborarea cu ambasadele occidentale – TER și CNDD au beneficiat de sprijin financiar din partea Marii Britanii, Canadei și Statelor Unite.

Scandalul USAID și acuzațiile de corupție

Un episod controversat din cariera lui Călin Georgescu s-a petrecut în 2003, când trei angajați ai USAID au reclamat că acesta refuza să fie controlat în gestionarea unui fond de 35 de milioane de dolari, destinat României prin programul Strategia de Asistență 2002-2006.

Într-un raport publicat de România Liberă la acea vreme, Georgescu era acuzat că a insistat agresiv pentru a primi 800.000 de dolari fără a justifica destinația fondurilor, iar angajații USAID afirmau că erau martori la „extorcare de fonduri”.

Deși scandalul nu i-a afectat semnificativ cariera, rămâne unul dintre momentele cheie în care Călin Georgescu a fost asociat cu gestionarea netransparentă a finanțărilor internaționale – tocmai aspectul pe care îl condamnă astăzi.

De la promovarea agendei ONU la discurs conspiraționist

În anii 2000, Georgescu a fost un promotor activ al agendei ONU privind dezvoltarea durabilă, gestionând fonduri pentru Agenda Locală 21, un proiect internațional de protecție a mediului.

În schimb, în ultimii ani, discursul său a devenit tot mai apropiat de teoriile conspirației promovate de Donald Trump și Elon Musk, care acuză organizațiile internaționale că încearcă să controleze statele naționale prin ONG-uri finanțate din exterior.

Deși Călin Georgescu se prezintă drept un luptător împotriva influențelor externe, biografia sa arată că a beneficiat masiv de aceleași finanțări internaționale pe care acum le condamnă.

Această schimbare radicală de discurs ridică întrebări despre credibilitatea sa politică și autenticitatea pozițiilor pe care le promovează. Pe măsură ce campania sa electorală avansează, rămâne de văzut cum va răspunde la acuzațiile privind trecutul său și dacă alegătorii vor trece cu vederea aceste contradicții evidente.