Ce strategii a adoptat România pentru a reduce poluarea și a crește economia?

România a reușit să decupleze creșterea economică de poluare, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 88% din 1990 până în 2023. Această transformare a fost posibilă datorită unor proiecte de energie regenerabilă și a aderării la Uniunea Europeană, care a impus standarde mai stricte pentru poluatori.

În ultimele decenii, România a implementat o serie de proiecte energetice care au transformat economia țării, reducând semnificativ nivelul de poluare. Printre aceste inițiative se numără construcția unui parc eolian onshore lângă Marea Neagră, care a fost, pentru o perioadă, cel mai mare din Europa, și modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă, prelungind durata sa de viață cu 30 de ani. De asemenea, o rețea extinsă de panouri solare a fost instalată pe clădiri din întreaga țară, contribuind la reducerea emisiilor de carbon.

Potrivit datelor recente, România a reușit să reducă intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 88% între 1990 și 2023, ceea ce înseamnă că fiecare dolar generat prin activitate economică produce aproape zece ori mai puține emisii decât în trecut. Emisiile totale au scăzut cu 75%, iar acest progres este considerat un exemplu de succes în tranziția energetică, în special în contextul istoric al economiei românești, care a fost puternic industrializată și poluantă în perioada comunistă.

Proiecte și politici care au facilitat tranziția energetică

Tranziția României către o economie mai puțin poluantă a fost influențată de mai mulți factori, inclusiv aderarea la Uniunea Europeană în 2007, care a impus standarde mai stricte pentru poluatori. Aceasta a dus la închiderea fabricilor neprofitabile și la implementarea unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii, care a pus un preț pe carbon. De asemenea, fondul de modernizare a fost creat pentru a sprijini curățarea sistemului energetic, iar schema certificatelor verzi a fost introdusă pentru a finanța energia regenerabilă.

În perioada de tranziție, România a înregistrat o scădere semnificativă a intensității carbonului în sectorul energetic, cu o reducere de 9,2% în primii 17 ani după căderea comunismului și o scădere de 52% în următorii 17 ani. Această evoluție a fost însoțită de o modernizare a agriculturii și de o creștere a suprafeței pădurilor, care au contribuit la absorbția carbonului.

Provocări și perspective pentru viitor

Deși România a înregistrat progrese semnificative în reducerea emisiilor, tranziția a fost însoțită de dificultăți sociale, iar beneficiile economice nu au fost distribuite uniform. Comunități întregi s-au confruntat cu declinul economic după închiderea fabricilor și minelor, iar orașele monoindustriale au suferit o depopulare rapidă. De asemenea, sprijinul public pentru schimbări radicale în politicile climatice este limitat, cu un procent semnificativ de români care nu consideră schimbările climatice o problemă serioasă.

În prezent, România se confruntă cu noi provocări, inclusiv proiecte de extracție de gaze în Marea Neagră și transformarea unor centrale pe cărbune în centrale pe gaz. Aceste inițiative au generat îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung asupra mediului și economiei. În plus, un raport european sugerează că extinderea centralelor pe gaz ar putea să nu fie viabilă economic, ceea ce ar putea duce la închiderea acestora până în 2035.