Legea vânătorii a fost adoptată de Parlament. Ursul rămâne protejat

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 252 de voturi pentru și 9 abțineri, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic care prevede, între altele, acordarea de despăgubiri victimelor atacurilor urşilor şi mistreţilor. De asemenea, deputații au eliminat din Legea vânătorii prevederea, adoptată de Senat în luna septembrie, care permitea vânătoarea de urși pentru cinci ani.

Proiectul prevede modificarea noţiunii de “vânătoare” şi “vânător”, instituirea în sarcina administratorului faunei cinegetice a obligaţiei de a stabili modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic şi unităţile administrativ-teritoriale, scrie Agerpres.

Administratorul de drum va plăti daune pe porțiunea pe care s-au produs accidente din cauza animalelor sălbatice, dacă nu a montat indicatoare, iar primăria din acea zonă trebuie să plătească daune și despăgubiri personelor ce au avut de suferit din cauza atacurilor unor animale salbatice.

De asemenea, nu va fi infracţiune vânătoarea de urgenţă care foloseşte luminile farurilor sau dispozitivelor luminoase, în situaţiile în care se recoltează exemplare de mistreţ pentru prevenirea pagubelor sau pentru combaterea pestei porcine.

Cum definesc autorităţile vânătorii şi activitatea de vânătoare

Astfel, vânătoarea este acţiunea de pândire, căutare, stârnire, urmărire, hăituire sau orice altă activitate având ca scop capturarea ori uciderea exemplarelor din speciile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, printre care mistreţii şi urşii, aflate în stare de libertate.

Nu constituie acţiune de vânătoare capturarea autorizată a exemplarelor în scop ştiinţific, urmată de eliberarea acestora, precum şi îndepărtarea sau imobilizarea animalelor care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora ori imobilizarea animalelor a căror viaţă ori integritate corporală este pusă în pericol, în urma unei intervenţii umane realizate cu orice mijloace legale de protecţie şi imobilizare, de către personalul autorizat al Ministerului Afacerilor Interne în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Vânătorul este definit ca persoană fizică, membră a unei organizaţii vânătoreşti gestionare de faună cinegetică, posesoare a unui permis de vânătoare, care ocroteşte, îngrijeşte şi extrage fauna cinegetică în condiţiile legii.

Deputaţii au mai stabilit că administratorul pentru protecţia faunei de interes cinegetic şi în domeniul vânătorii acordă nivel de intervenţie şi prevenţie anual, pentru prevenirea pagubelor şi accidentelor la speciile din anexa nr. 2, printre care se află şi urşii. Nivelul prevenţiei se aprobă până cel târziu pe data de 15 mai a fiecărui an.

Acorduri cadru între primării şi gestionarul fondului cinegetic

De asemenea, administratorul faunei cinegetice stabileşte modelul-cadru al acordului de colaborare între gestionarul fondului cinegetic şi primăriile de pe raza fondului cinegetic. Acest acord-cadru conţine în mod obligatoriu prevederi clare de colaborare şi informare periodică a primăriilor de către gestionari cu privire la obligaţiile ce-i revin privind evaluarea populaţiilor din speciile de mamifere prevăzute în anexa nr.2, în care se află şi urşii, realizarea cotei de recoltă, asigurarea hranei complementare, acţiunile de îndepărtare a animalelor la solicitarea utilizatorului terenurilor agricole, cât şi asupra situaţiilor în care se pot produce pagube proprietarilor de terenuri agricole sau animale domestice.

“Gestionarii fondului cinegetic, cu excepţia regiilor publice de stat, care au în gestiune fonduri cinegetice, pot face, de comun acord, schimb de gestiuni ori cesionări de contracte de gestionare către alţi gestionari licenţiaţi, cu avizul administratorului fondului cinegetic naţional”, mai prevede proiectul adoptat.

Gestionarii fondurilor cinegetice care intervin în baza derogării acordate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în vederea relocării unui exemplar, între care se află şi urşii, vor primi despăgubiri ce vor fi suportate de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.

Dacă există un protocol interinstituţional cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, plata se poate face şi prin intermediul consiliului judeţean. Modalitatea de calcul a despăgubirilor se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

În cazul atacurilor animalelor sălbatice, între care se află mistreţii şi urşii, soldate cu rănirea/decesul unei persoane fizice, se vor acorda victimei despăgubiri de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi/sau de către autoritatea publică centrală care răspunde de mediu, care vor acoperi cheltuielile de spitalizare, cheltuielile de înmormântare, veniturile nete nerealizate în perioada în care victima a fost în incapacitate temporară de muncă, de la momentul producerii incidentului, precum şi daune morale.

Daunele morale vor fi proporţionale cu zilele de inactivitate raportate la salariul în plată avut. În cazul în care victima nu este salariată se va acorda o sumă proporţională cu echivalentul salariului minim pe economie obţinut de o persoană în activitate.

Constituie infracţiune utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcţionează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroşu şi a dispozitivelor cu termoviziune, cu excepţia utilizării dispozitivelor de iluminare a ţintelor pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe, cu derogare de la autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.

Ce spun activiştii

Într-o intervenţie la postul de televiziune Digi24, Gabriel Păun, activit Agent Green a declarat că ursul rămâne protejat, însă “ne-am ales cu altă capcană”.

Ursul rămâne strict protejat, însă ne-am ales cu o altă capcană și am simțit presiunea care vine din partea industriei trofeelor de vânătoare încă de săptămâna trecuta la ministerul Mediului când s-a reunit grupul de lucru pentru carnivore mari, inclusiv urși. Capcana apare sub forma acestor cote de prevenție și pe fondul unei manipulări în masă a acestor vânători cu interes de trofeu. Atacuri ale urșilor au fost de când lumea și pământul, nu este ceva nou, însă s-au inflamat spiritele în mod artificial și exagerat și acum a ajuns la o situație istorică fără precedent în care specia urs este persecutată la maxim”, spune Gabriel Păun

Camera Deputaţilor este for decizional. Legea va ajunge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare de îndată ce va fi publicată în Monitoriul Oficial.