Lukașenko, fără regrete: Autocratul belarus își prelungește regimul și sfidează Occidentul
Alexander Lukașenko, liderul autoritar al Belarusului de peste 31 de ani, a declarat că nu are „niciun regret” că a permis Rusiei să folosească țara sa ca rampă de lansare pentru invazia Ucrainei. Declarația a fost făcută duminică, pe fondul criticilor internaționale legate de alegerile prezidențiale „simulate” care i-au asigurat un al șaptelea mandat, relatează Reuters.
Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, a câștigat alegerile cu 87,6% din voturi, potrivit datelor oficiale, într-un scrutin considerat de Uniunea Europeană drept un „simulacru”. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a descris ziua alegerilor drept „o zi amară pentru toți cei care tânjesc după libertate și democrație”.
„Poporul din Belarus nu a avut de ales. În loc de alegeri libere și corecte, aceștia se confruntă zilnic cu opresiune, represiune și încălcări ale drepturilor omului”, a spus Baerbock.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a reafirmat că alegerile „nu au fost nici libere, nici corecte” și că sancțiunile împotriva regimului vor continua.
Lukașenko și sprijinul pentru invazia Rusiei
În timpul unei conferințe de presă de patru ore, Lukașenko a reafirmat sprijinul pentru „fratele său mai mare”, Vladimir Putin. „Nu regret nimic”, a declarat el, justificând decizia de a permite Rusiei să utilizeze teritoriul Belarusului pentru atacuri asupra Ucrainei.
Totodată, liderul belarus a negat zvonurile despre o succesiune familială, declarând că niciunul dintre cei trei fii ai săi nu dorește să-i ia locul. El a sugerat că viitorii lideri ar putea proveni din rândurile guvernatorilor regionali sau parlamentarilor, dar a exclus categoric posibilitatea ca o femeie să conducă țara, într-o afirmație misogină: „Sunt total împotriva ideii ca o femeie să facă acest lucru. O femeie nu poate fi dictator”.
Alegerile din august 2020, marcate de acuzații de fraudă, au declanșat cele mai mari proteste antiguvernamentale din istoria Belarusului. Lukașenko a răspuns cu o represiune brutală, care a dus la arestarea a mii de protestatari și la exilarea a aproximativ 500.000 de belaruși, majoritatea stabilindu-se în Polonia și Lituania.
Deși peste 250 de prizonieri politici au fost eliberați din iulie 2023, alți 1.250 rămân în închisoare. Lukașenko a respins orice interpretare conform căreia eliberările ar fi fost un semn de reconciliere cu Occidentul. „Nu îmi pasă deloc de Occident”, a spus el.
Printre prizonierii politici se numără Maria Kolesnikova, una dintre cele mai proeminente figuri ale opoziției, aflată în detenție strictă din septembrie 2020. Lukașenko a declarat că aceasta este „bine” și a subliniat că a intervenit personal pentru a permite o vizită a tatălui său în închisoare.
Alegeri 2025 fără opoziție reală
Deși patru candidați ai opoziției au fost incluși pe buletinul de vot, toți erau loiali regimului Lukașenko. Liderul Partidului Comunist, Serghei Syrankov, a declarat înainte de vot că „nu există alternativă la Alexander Lukașenko ca lider al țării noastre”.
Scrutinul și declarațiile lui Lukașenko demonstrează o continuare a regimului autoritar, caracterizat prin sfidarea Occidentului, suprimarea opoziției și consolidarea unei relații strânse cu Rusia. În ciuda izolării internaționale și a sancțiunilor, Lukașenko își păstrează controlul absolut asupra Belarusului, perpetuând un regim care sfidează orice speranță de democrație.
