Monedele de refugiu, în pericol: Dolarul, francul elvețian și yenul sub presiune

Investitorii reevaluează statutul tradițional al dolarului american, francului elvețian și yenului japonez ca monede de refugiu, în urma unei perioade volatile pe piețele financiare. Dolarul și yenul s-au depreciat semnificativ, în timp ce francul elvețian s-a apreciat, generând îngrijorări pentru economiile dependente de exporturi.

În ultimele luni, volatilitatea piețelor financiare a determinat investitorii să-și revizuiască percepția asupra dolarului american, francului elvețian și yenului japonez, tradițional considerate monede de refugiu în perioade de incertitudine economică și geopolitică. Dolarul și yenul au înregistrat scăderi semnificative, în timp ce francul elvețian a avut o tendință de apreciere. Această evoluție a generat preocupări în special pentru economiile care depind de exporturi și care se confruntă cu o inflație scăzută.

Politica tarifară a președintelui american Donald Trump, relansată în 2025, a contribuit la o vânzare masivă de active americane, inclusiv dolari, fenomen descris de analiști ca „sell America”. Fluctuațiile rapide ale tarifelor au amplificat incertitudinea pe piețe. Indicele dolarului, care reflectă evoluția monedei americane față de un coș de valute, a scăzut cu 9,37% în 2025 și a continuat să se deprecieze în 2026, atingând cel mai scăzut nivel din aproape patru ani la sfârșitul lunii ianuarie.

Impactul asupra yenului și francului elvețian

Evoluția yenului japonez a fost caracterizată de oscilații semnificative în 2025. La începutul anului, yenul era cotat la aproximativ 156 pentru un dolar, dar a suferit o depreciere accentuată după ce Sanae Takaichi a devenit prim-ministru, promovând politici fiscale expansioniste. Între instalarea sa și 23 ianuarie, yenul s-a depreciat cu 5,9%, dar o intervenție a pieței a dus la o apreciere temporară a monedei. Analiștii de la Citigroup consideră că o depășire semnificativă a pragului de 160 yeni pentru un dolar ar putea provoca intervenții din partea autorităților japoneze sau americane.

Francul elvețian, în contrast, s-a apreciat în această perioadă, consolidându-și statutul de monedă de refugiu. Cu toate acestea, o apreciere excesivă a francului poate exercita presiuni asupra exportatorilor elvețieni și poate complica gestionarea unei economii cu inflație scăzută. Volatilitatea recentă sugerează că investitorii reevaluează statutul acestor valute ca refugii, în contextul schimbărilor structurale din politicile monetare, fiscale și comerciale la nivel global.

Reacții și implicații pe termen lung

Declarațiile oficialilor, precum cele ale secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a negat intervențiile pe piață înaintea verificării din ianuarie, subliniază complexitatea situației actuale. Investitorii și analiștii continuă să monitorizeze evoluțiile piețelor și politicile economice, având în vedere că statutul de refugiu al acestor monede este supus unei reevaluări continue. Această dinamică poate influența nu doar piețele financiare, ci și economiile globale interconectate.