Marți, la Palatul Cotroceni, are loc ultima încercare de mediere între președintele Nicușor Dan și reprezentanții magistraților pe tema pensiilor speciale și a vârstei de pensionare. În spatele ușilor închise se decide nu doar arhitectura viitorului sistem de pensii din Justiție, ci și ieșirea – sau aprofundarea – celui mai tensionat conflict dintre puterea judecătorească și restul societății din ultimii ani.
Coaliția de guvernare, reunită luni, a ajuns deja la un acord politic privind pensiile speciale și pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, urmând ca deciziile să fie comunicate public marți. Pentru zona Justiției însă, mai există o singură fereastră de negociere: întâlnirea de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și reprezentanții judecătorilor și procurorilor. Liderii coaliției nu vor participa la discuție, tocmai pentru a lăsa un spațiu de dialog direct între președinte și magistrați.
Surse politice susțin că, în lipsa unui acord, puterea executivă și cea legislativă vor merge înainte cu forma inițială a proiectului de reformă: pensie de serviciu plafonată la șaptezeci la sută din ultimul salariu net și o perioadă de tranziție de zece ani. Asta înseamnă că orice concesii suplimentare solicitate de magistrați – fie legate de cuantum, fie de vârsta de pensionare sau de ritmul de aplicare – ar urma să fie abandonate. Cu alte cuvinte, marți este „ultima strigare” pentru o soluție negociată și nu impusă.
Negocierile se poartă pe fundalul unui scandal fierbinte în Justiție, alimentat de discuțiile despre reducerea pensiilor speciale și creșterea vârstei de pensionare, dar și de reacțiile instituțiilor-cheie. Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a cerut, printr-un așa-numit „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, două privilegii suplimentare pentru magistrați, în plin val de contestare publică. Cel mai controversat punct: acordarea unor „cote compensatorii” din economiile rezultate prin neocuparea posturilor vacante, bani direcționați către magistrații activi care asigură funcționarea instanțelor și parchetelor.
Documentul a fost asumat personal de șefa instanței supreme, nu de Adunarea Generală a judecătorilor, fapt contestat chiar din interiorul Înaltei Curți. Unii magistrați au reclamat că un astfel de angajament, cu impact major asupra credibilității Justiției, ar fi trebuit dezbătut și votat deschis, nu preluat pe „persoană fizică” de președintele instanței. În loc să calmeze spiritele, demersul a fost perceput de mare parte a opiniei publice ca un nou semnal că elita sistemului judiciar rămâne ruptă de realitatea economică a țării.
În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii a decis să depună o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pentru declarații făcute într-o emisiune la Digi24 despre pensiile magistraților, privilegiile lor și copiii care se culcă flămânzi. CSM o acuză pe vicepremier de instigare la ură, violență și discriminare față de magistrați. Este o reacție fără precedent față de un membru al Guvernului pe tema pensiilor, care a inflamat și mai mult discuția publică.
Decizia CSM vine după luni de declarații controversate ale unor judecători de top. O judecătoare a comparat public situația magistraților, supuși unei reforme a pensiilor, cu Holocaustul, evocând stelele galbene purtate de evrei și sugerând că magistrații ar fi transformați în ținte ale societății. Într-o scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, aceeași judecătoare a vorbit despre „scopuri mizerabile”, „ținte pe spate” și „omorârea cu pietre” în numele unei „dreptăți cosmetizate”.
Acest tip de discurs, venit chiar din interiorul sistemului judiciar, a șocat o parte a opiniei publice, mai ales în contextul în care în ultimii ani societatea a asistat la un val de eliberări ale unor mari infractori, pe baza unor decizii discutabile sau a unor vicii procedurale. În timp ce dosare de mare corupție și prejudicii de aproape un miliard de euro erau puse sub semnul întrebării, Înalta Curte cerea mai mulți bani pentru magistrați, iar CSM reacționa virulent la criticile venite din societate și din zona politică.
Premierul Ilie Bolojan a sintetizat miza economică a reformei într-un interviu televizat: după reducerile propuse, pensia unui magistrat s-ar situa în jurul valorii de trei mii două sute de euro net, o sumă pe care „foarte puțini români o încasează după o viață de muncă”. Bolojan a amintit că media pensiei în România este de aproximativ cinci sute cincizeci – șase sute de euro, în timp ce pensia medie în magistratură este astăzi în jur de cinci mii de euro.
„La ceea ce este astăzi în România, este o pensie cu care ai oricum o bătrânețe decentă”, a punctat premierul, subliniind că problema nu este doar una de echitate socială, ci și de sustenabilitate bugetară pe termen lung. Mesajul său: sistemul de pensii speciale trebuie ajustat astfel încât să poată „sta în picioare” în anii următori, fără să se prăbușească sub propria greutate.
Pe acest fundal încins, președintele Nicușor Dan a încercat marți dimineață un echilibru delicat. El a calificat declarația vicepremierului Oana Gheorghiu drept „nefericită”, dar a numit reacția CSM „mult exagerată”. Șeful statului a anunțat deschis că, dacă plângerea penală împotriva vicepremierului va ajunge la el pentru avizare, nu o va semna, și a transmis că Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție. În același timp, a avertizat că magistrații au devenit „un fel de vinovați de serviciu”, ceea ce nu este normal într-o democrație care are nevoie de o Justiție puternică și credibilă.
Blocajul pare cu atât mai evident cu cât CSM nu a avut reacții la fel de ferme în fața unor derapaje grave venite din zona extremistă. Când liderul AUR, George Simion, a spus că membrii Biroului Electoral Central – inclusiv judecători – ar trebui „jupuiți în piața publică”, CSM nu a formulat plângere penală pentru instigare la ură și violență. Abia la câteva zile distanță s-a vorbit de afectarea independenței procurorilor, în timp ce Parchetul General s-a autosesizat separat. Nici atunci când Simion a intrat cu scandal în sediul Parchetului General, acuzând procurorii că primesc ordine „de la servicii și ambasade”, nu a existat o reacție la fel de tranșantă a conducerii CSM ca în cazul Oanei Gheorghiu.
Această dublă măsură, reală sau percepută, alimentează impresia că instituțiile Justiției sunt mult mai sensibile la criticile venite dinspre puterea executivă decât la atacurile extremiste, deși ultimele pot avea un potențial mult mai periculos pentru statul de drept. În ochii multor cetățeni, imaginea magistraților a virat de la aceea de „gardieni ai legii” la cea de „categorie privilegiată” care apără cu îndârjire propriile beneficii, ignorând fisurile tot mai vizibile din sistem.
În această atmosferă tensionată, la Cotroceni, se va discuta nu doar despre procente, tranziții și vârste de pensionare. Se joacă, în fapt, relația pe termen lung dintre Justiție și societate. Dacă președintele și reprezentanții magistraților vor reuși să găsească o formulă de compromis – care să păstreze independența judecătorilor, dar să corecteze dezechilibrele flagrante – conflictul se poate stinge treptat. Dacă negocierile eșuează, puterea politică va merge înainte cu prima formă a reformei, iar magistrații riscă să radicalizeze protestele, până la blocaje serioase în funcționarea instanțelor.
Pensiile magistraților au devenit, astfel, mai mult decât o linie într-un proiect de lege: sunt testul maturității democratice a României. Întrebarea la care ziua de marți trebuie să dea un început de răspuns este dacă statul poate găsi un echilibru între respectul pentru Justiție și respectul pentru toți ceilalți contribuabili.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
