Sărbătoarea Sfinților Mihail și Gavril

Getting your Trinity Audio player ready...

Peste 1,4 milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 8 noiembrie, de Sfinții Mihail și Gavril, o zi în care tradițiile și obiceiurile populare își păstrează puternic locul în cultura românească. Conform tradiției, este o zi în care munca este strict interzisă, reflectând respectul și venerația față de acești sfinți păzitori.

Arhanghelul Mihail, cunoscut în folclorul religios românesc ca luptător împotriva diavolului și protector al bolnavilor la ceasul morții, este sărbătorit alături de Arhanghelul Gavriil. În această zi, în bisericile cu hramul sfinților arhangheli, credincioșii primesc vin și cozonac, simbolizând ospitalitatea și comuniunea.

Tradițiile bucovinene îi onorează pe Arhangheli ca păzitori ai oamenilor de la naștere până la moarte, iar în ziua lor se roagă pentru sănătate și protecție. Se aprind lumânări la biserică pentru cei trecuți în neființă, dar și pentru cei vii, ca talismane pentru sănătate și protecție împotriva relelor.

În această zi, finii aduc daruri de colăcei nașilor, reflectând simbolismul lumânărilor de cununie ținute de nași, reprezentându-i pe cei doi Arhangheli. În zonele muntoase, ciobanii celebrează fertilitatea turmelor prin obiceiul „turtei arieților”, o turtă mare din făină de porumb aruncată între oi, care prezice prosperitatea turmei.

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil este și un hotar între toamnă și iarnă, o zi în care se crede că Arhanghelul Mihail oprește venirea bruscă a anotimpului rece. Este cunoscută și ca „vara arhanghelilor”, o perioadă de vreme caldă ce precede „vara iernii”, zilele călduțe dinaintea Crăciunului.

În această zi de sărbătoare, nu se coase, nu se spală și nu se face treabă în gospodărie, iar oamenii sunt îndemnați să nu se certe cu nimeni, păstrând astfel pacea și armonia specifică unei zile de sărbătoare.