Schimbările climatice, o amenințare directă la adresa sănătății globale

Schimbările climatice reprezintă „o criză sanitară fundamentală” care deja afectează grav sănătatea oamenilor, destabilizează societățile și copleșește sistemele medicale din întreaga lume, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Declarația a fost făcută în fața Curții Internaționale de Justiție (CIJ), în cadrul unei cauze istorice privind justiția climatică.

Efectele negative ale crizei climatice asupra sănătății

Tedros a subliniat că efectele schimbărilor climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă care are consecințe catastrofale:

• Creșterea bolilor legate de climă: infecții precum malaria, febra denga și holera devin mai frecvente din cauza schimbării modelelor de transmitere.
• Impactul asupra bolilor netransmisibile: afecțiuni precum cancerul și bolile cardiovasculare sunt agravate de poluarea aerului.
• Lipsa apei și insecuritatea alimentară: aproximativ 920 de milioane de copii se confruntă cu lipsa apei, o problemă care se va agrava pe fondul secetelor tot mai frecvente și al contaminării resurselor de apă.

„Schimbările climatice sporesc riscul de malnutriție și insecuritate alimentară, amenințând sănătatea globală la niveluri fără precedent”, a declarat șeful OMS.

Sistemele de sănătate sub presiune

Fenomenele meteorologice extreme distrug infrastructura sanitară, perturbă accesul la servicii de sănătate și cresc riscul unor epidemii severe. Tedros a avertizat că, fără măsuri imediate, sistemele sanitare deja suprasolicitate vor fi copleșite de creșterea poverii sociale și medicale. „Criza climatică este una dintre cele mai mari provocări de sănătate ale omenirii. Eșecul de a acționa va avea costuri umane și economice uriașe”, a adăugat el.

Impact global: sărăcie, migrație și disparități crescute

Tedros a atras atenția asupra efectelor sociale și economice devastatoare ale schimbărilor climatice. Potrivit estimărilor, până în 2030, peste 130 de milioane de oameni ar putea fi împinși în sărăcie extremă, iar aproximativ 154 de milioane de persoane, care locuiesc la mai puțin de un metru deasupra nivelului mării, riscă să fie strămutate.

„Deplasările masive vor intensifica inegalitățile și vor spori vulnerabilitățile populațiilor la riscurile de sănătate”, a precizat directorul OMS.

Apel la acțiune globală

OMS îndeamnă guvernele să prioritizeze sănătatea în politicile climatice și să elimine subvențiile pentru combustibilii fosili, considerând că prețurile corecte, care includ costurile pentru sănătate și mediu, ar putea salva 1,2 milioane de vieți anual. „Îndeplinirea obiectivelor climatice ar putea preveni milioane de decese și ar avea beneficii economice uriașe”, a spus Tedros, citând estimările care arată că salvarea a două milioane de vieți pe an ar fi posibilă prin măsuri adecvate de atenuare a schimbărilor climatice.

Decizie istorică la CIJ

Cauza, introdusă de statul insular Vanuatu, implică aproape 100 de țări și organizații internaționale. Judecătorii CIJ sunt așteptați să emită un aviz consultativ anul viitor privind obligațiile statelor de a proteja sănătatea și mediul pentru generațiile viitoare. Deși avizul nu va avea caracter obligatoriu, el ar putea crea un precedent juridic semnificativ, consolidând litigiile climatice la nivel global. „Schimbările climatice nu sunt doar o criză de mediu, ci și o criză umanitară și de sănătate publică. Este timpul să acționăm”, a concluzionat Tedros.