Getting your Trinity Audio player ready...
|
Summitul de la Haga impune un nou standard militar pentru statele membre, cu termene clare și presiuni diplomatice crescute
La summitul NATO desfășurat miercuri la Haga, liderii celor treizeci și două de state membre au discutat, sub presiunea directă a președintelui american Donald Trump și în fața amenințării tot mai agresive a Rusiei, un plan ambițios: creșterea cheltuielilor militare până la 5% din produsul intern brut (PIB) al fiecărei țări, până în anul 2035.
Un prag politic și strategic: 5% sau nimic
Cifra de 5% nu este întâmplătoare. Este, pe de o parte, un răspuns direct la cererea Statelor Unite, formulate ferm de Donald Trump, care a avertizat că țările „rău-platnice” riscă să nu mai beneficieze de protecția americană. Pe de altă parte, nivelul reflectă noile obiective militare definite de NATO, adaptate la realitățile geopolitice ale ultimilor ani și revizuite oficial în iunie de miniștrii apărării.
Fiecare țară primește o „carte albastră” – un plan personalizat care stabilește contribuțiile necesare în funcție de capacitățile și nevoile sale. Fără un mecanism de impunere directă, responsabilitatea revine statelor, care vor trebui să prezinte anual un raport de progres.
O formulă în doi pași: 3,5% militar, 1,5% securitate extinsă
Sub conducerea noului secretar general al NATO, Mark Rutte, a fost avansată o formulă care detaliază modul de atingere a obiectivului: 3,5% din PIB va trebui alocat cheltuielilor militare propriu-zise – armament, apărare antiaeriană, logistică, securitate cibernetică, sateliți și infrastructură operațională. Această parte vizează o creștere cu 30% a capacităților defensive și chiar o multiplicare de cinci ori a sistemelor antiaeriene.
Restul de 1,5% va putea fi dedicat unor cheltuieli de securitate în sens larg, multe deja bugetate sau planificate. Aici intră infrastructura cu dublu scop (drumuri, porturi, căi ferate), mobilitatea militară, protecția rețelelor civile și „reziliența” societăților în fața unui potențial conflict.
Întrebarea-cheie: cine controlează și cum?
Până la sfârșitul lui 2024, doar 22 din cele 32 de țări NATO vor fi atins actualul prag de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în 2014. Această realitate ridică semne de întrebare asupra capacității Alianței de a impune și de a monitoriza noul obiectiv de 5%. Deși inițial s-a propus o creștere anuală minimă de 0,2% din PIB pentru fiecare stat, ideea a fost abandonată din lipsă de consens.
Exemplele de interpretare diferită nu lipsesc. Spania susține că poate îndeplini noile obiective militare cu doar 2,1% din PIB, în timp ce experții NATO estimează necesarul la minimum 3,5%.
O primă reevaluare va avea loc în 2029, când Alianța va verifica progresele și va ajusta obiectivele în funcție de contextul internațional.
România și miza regională
Pentru România, acest nou obiectiv vine într-un moment de realiniere strategică. Președintele Nicușor Dan, aflat la primul său summit NATO, a beneficiat de o vizibilitate sporită, fiind poziționat în rândul central al fotografiei oficiale, alături de lideri de prim-rang. Este un semnal că țara noastră este așteptată să joace un rol important în consolidarea flancului estic al Alianței.
Dacă acest nou standard de 5% va fi atins sau nu, rămâne o întrebare cu ecouri politice și bugetare adânci. Cert este că, sub presiunea combinată a Washingtonului și Moscovei, NATO pare decisă să își redefinească serios angajamentele. Și fiecare stat membru, inclusiv România, va trebui să decidă dacă își asumă rolul de contributor real sau de beneficiar pasiv al securității colective.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.