Ținta climatică a UE pentru 2040: între determinare și reticență
Comisia Europeană se află sub presiune pentru a stabili un obiectiv climatic pentru 2040 care să fie compatibil cu apetitul redus pentru acțiuni climatice al statelor membre ale Uniunii Europene. Deși propunerea a fost amânată, Comisia intenționează să mențină direcția actuală și, „în viitorul apropiat”, să propună reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% față de nivelurile din 1990, a declarat comisarul pentru Mediu, Jessika Roswall, după o reuniune a miniștrilor de mediu din UE.
În timp ce Comisia Europeană încearcă să mențină obiectivele ambițioase, Franța și Polonia au anunțat alte planuri. Agnes Pannier-Runnacher, reprezentantă a Franței, a subliniat că obiectivul climatic pentru 2040 trebuie să fie „bazat pe măsuri realiste” și a insistat ca energia nucleară să fie inclusă în „toate inițiativele și toate textele legislative privind politica energetică”. Alte state membre, precum Cehia, și-au exprimat scepticismul față de obiectivul de 90%, iar Ungaria și Slovacia cer amânarea propunerii până când liderii UE vor ajunge la un consens unanim, ceea ce ar putea întârzia procesul cu luni de zile. Italia, la rândul său, pledează pentru un obiectiv mai redus.
Germania nu a adoptat încă o poziție clară, din cauza negocierilor delicate dintre partidele de guvernare – creștin-democrații și social-democrații –, ceea ce favorizează grupul țărilor reticente. Timpul pare să joace în favoarea acestora. Austria, odinioară un susținător puternic al acțiunilor climatice ambițioase, și-a schimbat poziția într-una mai neutră, consolidând astfel opoziția față de obiectivul de 90%. Polonia, care deține în prezent președinția Consiliului UE, a recunoscut lipsa unui consens: „Nu avem unanimitate în Consiliu”, a declarat ministrul polonez al Mediului, Paulina Hennig-Kloska, alături de comisarul Roswall.
Dacă opoziția față de obiectivul de 90% continuă să crească, susținătorii acestuia rămân tot mai puțini. Spania este cea mai mare țară care încă sprijină această țintă, alături de Finlanda și câteva alte state, însă numărul acestora se reduce treptat.
Lipsa unui consens clar în UE pune sub semnul întrebării capacitatea blocului comunitar de a rămâne un lider global în combaterea schimbărilor climatice. Cu negocierile încă în desfășurare, rămâne de văzut dacă responsabilizarea climatică a UE va rezista în fața presiunilor politice și economice.
