La ora 5:00 în dimineața zilei de 24 februarie 2022, forțele ruse au lansat o invazie pe scară largă în Ucraina, declanșând cel mai devastator conflict european de la al Doilea Război Mondial. Trei ani mai târziu, Ucraina se confruntă cu consecințe profunde: orașe ruinate, un număr copleșitor de victime și o scenă politică internațională în continuă schimbare.
Distrugeri materiale și pierderi umane
Conflictul a provocat distrugeri masive în infrastructura Ucrainei. Peste 236.000 de locuințe au fost avariate sau distruse, lăsând milioane de oameni fără adăpost. Orașe precum Mariupol și Izium au fost aproape rase de pe fața pământului, suferind bombardamente intense și ocupări prelungite. În Izium, aproximativ 80% din infrastructură și 30% din locuințe rămân distruse, iar comunitatea locală se confruntă cu dilema reconstrucției sau păstrării ruinelor ca memoriale ale atrocităților suferite.
Costul uman este la fel de devastator. Conform datelor ONU, cel puțin 12.654 de civili au fost uciși, dintre care 673 erau copii, și peste 29.392 de persoane au fost rănite. Aceste cifre nu includ pierderile militare, care rămân clasificate, dar estimările sugerează zeci de mii de soldați uciși de ambele părți. Date neconfirmate oficial, armata rusă a pierdut peste 800.000 de soldați. În plus, peste zece milioane de ucraineni au fost forțați să-și părăsească locuințele, căutând refugiu atât în interiorul țării, cât și în străinătate.
Evoluția politică și impactul global
Pe plan politic, războiul a avut repercusiuni semnificative. Inițial, Ucraina a beneficiat de un sprijin considerabil din partea aliaților occidentali, reușind să recupereze teritorii și să reziste avansului rusesc. Cu toate acestea, odată cu alegerea președintelui Donald Trump în Statele Unite, politica externă americană a suferit schimbări notabile. Trump a inițiat negocieri directe cu Rusia, excluzând Ucraina și punând presiune asupra președintelui Volodimir Zelenski. Această abordare a generat temeri privind o posibilă trădare a intereselor ucrainene și a destabilizat alianțele internaționale.
În Europa, războiul a evidențiat diviziunile dintre statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește răspunsul adecvat la agresiunea rusă. În timp ce unele țări au susținut ferm Ucraina, altele au manifestat reticență în a se implica direct, temându-se de escaladarea conflictului. Această lipsă de unitate a complicat eforturile de a oferi un sprijin consistent și eficient Kievului.
Impactul asupra societății ucrainene
La nivel social, războiul a lăsat cicatrici adânci în rândul populației ucrainene. Milioane de familii au fost destrămate, iar comunități întregi au fost dezrădăcinate. Poveștile supraviețuitorilor reflectă trauma colectivă: Yulia Moroz, o contabilă din Mariupol, și-a pierdut casa și a fost nevoită să se refugieze în Vinnytsia împreună cu părinții săi, în timp ce Volodimir Borisenko, un nutriționist din Bilohorodka, își plânge mama ucisă în “zona gri” a frontului.
Armata ucraineană se confruntă cu provocări interne majore. Dezertările și moralul scăzut sunt probleme persistente, iar eforturile de mobilizare a noilor recruți întâmpină dificultăți. Stanislav Asseyev, jurnalist și fost veteran, subliniază existența unei “imens armate de dezertori” și critică lipsa de motivație și pregătire adecvată în rândul trupelor.
La trei ani de la începutul invaziei ruse, Ucraina rămâne un simbol al rezistenței în fața agresiunii, dar și al suferinței profunde. Distrugerile materiale, pierderile umane și transformările politice complexe conturează o realitate dureroasă. În timp ce comunitatea internațională își reevaluează pozițiile și strategiile, destinul Ucrainei continuă să fie un punct focal în dinamica geopolitică globală.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
