Sursă foto: Aspen InstituteTrei categorii de atacatori cibernetici vizează România
România este vizată de grupări infracționale motivate financiar, actori statali și activiști cibernetici, a declarat marți, la Buzău, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean. Cele mai frecvente atacuri urmăresc obținerea de bani sau furtul de date.
Grupările transnaționale interesate de câștiguri financiare sunt în prezent cele mai active, a explicat directorul DNSC. Ele pot opera din orice zonă a lumii și folosesc inteligența artificială pentru a adapta mesajele la victimele din România, inclusiv prin generarea de texte, înregistrări audio și imagini video în limba română.
Prin tehnici de inginerie socială, atacatorii manipulează persoane pentru a le determina să trimită bani sau să ofere acces la calculatoare și conturi, în loc să spargă direct un sistem informatic. Datele obținute sunt folosite pentru fraude sau vândute ulterior pe darknet.
Campaniile reapar periodic. DNSC a dat ca exemple mesajele „Ajutați-o pe Adelina”, „Votați pentru copilul talentat X” și reclamele cu oportunități false de investiții. Acestea urmăresc accesarea unui link, divulgarea datelor personale ori bancare, instalarea unei aplicații sau permiterea accesului la un dispozitiv.
„Tipul acesta de atacuri poate fi contracarat destul de eficient prin activități de conștientizare. Dar este un maraton, nu un sprint”, a declarat Dan Cîmpean.
Actorii statali și grupările care lucrează în interesul unor state urmăresc mai ales obținerea de informații și perturbarea activității instituțiilor. „Suntem o țară cu un război hibrid la graniță și nu este un secret: grupări afiliate Federației Ruse sunt foarte active în România”, a spus directorul DNSC. Principalele lor ținte sunt energia, sănătatea și administrația publică.
Activiștii cibernetici, numiți și hacktiviști, sunt motivați ideologic. Ei reacționează la evenimente sociale și politice, urmărind în special vizibilitatea și notorietatea.
Persoanele în vârstă se numără printre cele mai expuse înșelătoriilor online, deoarece pot avea mai puțină experiență tehnologică și pot să nu cunoască metodele infractorilor. Atacatorii vizează și profesii precum contabilii, notarii, medicii, profesorii și educatorii, adaptând mesajele la activitatea și accesul victimelor.
Angajații cu acces la sistemele și informațiile organizațiilor sunt ținte ale mesajelor frauduloase personalizate, metodă numită „spear phishing”. Acestea folosesc detalii despre funcția, colegii sau activitatea persoanei pentru a părea credibile. Prin compromiterea unui angajat, atacatorii încearcă să pătrundă în infrastructura instituției.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.





































