Politico: De ce administrația Trump pare să fie de partea Rusiei
Într-o analiză detaliată publicată de Politico, jurnaliștii au documentat nu mai puțin de 29 de ocazii în care Donald Trump, în prima sa lună de la revenirea la Casa Albă, a luat decizii sau a făcut declarații care par să favorizeze Rusia și pe Vladimir Putin. În timp ce îl numește pe Volodimir Zelenski un „dictator” – deși acesta a câștigat alegeri libere în 2019 – Trump nu aplică același standard liderului de la Kremlin, care a câștigat alegerile din 2024 în urma unei represiuni dure împotriva opoziției, inclusiv moartea în detenție a principalului său rival politic, Alexei Navalnîi.
Pe lângă retorica sa privind Ucraina, Trump și echipa sa au lansat atacuri împotriva NATO, au susținut politicieni de extremă dreapta din Europa și au amenințat Uniunea Europeană cu un război comercial. Aceste acțiuni au alimentat temerile oficialilor europeni că liderul de la Washington este, în esență, de partea Rusiei în marile dispute geopolitice ale momentului.
Reînnodarea relației cu Putin și concesii asupra Ucrainei
Una dintre primele mișcări ale lui Trump după revenirea la Casa Albă a fost să stabilească un contact direct cu Putin. Pe 12 februarie, cei doi au avut o conversație telefonică de 90 de minute, în urma căreia Trump a declarat:
“Vreau să-i mulțumesc președintelui Putin pentru timpul și efortul său în această conversație. Am reflectat împreună asupra Marii Istorii a Națiunilor noastre și asupra faptului că am luptat cu succes împreună în Al Doilea Război Mondial.”
Declarația a surprins oficialii occidentali, în condițiile în care Rusia este sub sancțiuni internaționale și Putin are un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război.
Dar acest apel nu a fost singurul gest favorabil Moscovei. Trump a afirmat public că Rusia ar trebui reprimită în G7, transformând grupul în G8, și a insistat că excluderea acesteia a fost o greșeală. În plus, Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat că obiectivul Ucrainei de a-și recupera toate teritoriile ocupate de Rusia din 2014 este „nerealist”, ceea ce practic sabotează poziția Kievului în orice negociere.
Trump și echipa sa au mers mai departe, asigurându-l pe Putin că NATO nu va desfășura misiuni în Ucraina și că niciun soldat american nu va fi trimis acolo, o concesie majoră pentru Moscova.
Excluderea Ucrainei și Europei din discuțiile de pace
În plus față de aceste concesii, administrația Trump a stabilit discuții cu Rusia în Arabia Saudită, fără a permite Ucrainei să participe. În timp ce Kievul și aliații săi insistă că nu trebuie să existe „discuții despre Ucraina fără Ucraina”, Trump a ignorat această cerere și a exclus, de asemenea, Bruxelles-ul din proces.
Această abordare a fost însoțită de o serie de declarații dure la adresa lui Zelenski. Trump l-a acuzat că este „incompetent” și că „a început războiul” – o afirmație care reflectă narațiunea Kremlinului, deși realitatea este că Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în 2022.
O retorică favorabilă Kremlinului
În timp ce Trump a atacat Ucraina și NATO, el a evitat criticile la adresa lui Putin, susținând chiar că liderul rus poate fi „de încredere” și că își dorește pacea. Această poziție a fost întâmpinată cu scepticism de aliații europeni ai SUA, care au reamintit toate ocaziile în care Rusia a afirmat că nu va invada Ucraina, doar pentru a face exact acest lucru.
În plus, Trump a cerut organizarea unor alegeri în Ucraina, deși legislația ucraineană prevede că alegerile nu pot avea loc în timpul legii marțiale. Moscova a încercat în repetate rânduri să manipuleze alegerile din țările vecine, iar solicitarea lui Trump pare să joace în favoarea intereselor Kremlinului.
Mai mult, administrația Trump a tăiat fondurile pentru monitorizarea alegerilor și pentru programele de protecție împotriva atacurilor cibernetice, lăsând democrațiile fragile mai expuse la interferențele Rusiei.
Trump și extrema dreaptă europeană
Un alt aspect al politicii externe a lui Trump care servește indirect interesele Kremlinului este sprijinul său pentru partidele de extremă dreaptă din Europa. Printre cele mai notabile exemple:
• Vicepreședintele american JD Vance a sprijinit un candidat suspectat de a fi beneficiarul unei operațiuni rusești de influență în alegerile prezidențiale din România.
• Trump și aliații săi au criticat Germania pentru măsurile sale împotriva ascensiunii extremei drepte.
• Elon Musk, unul dintre cei mai apropiați susținători ai lui Trump, a sprijinit public Alternative für Deutschland (AfD), partidul german de extremă dreaptă care are legături suspecte cu Moscova.
• Musk a sprijinit, de asemenea, Reform UK din Marea Britanie, condus de Nigel Farage, un politician cunoscut pentru declarațiile sale favorabile Rusiei.
Un alt moment controversat a fost sprijinul acordat de vicepreședintele american JD Vance lui Călin Georgescu, candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România în urma unui atac hibrid suspectat a fi orchestrat de Rusia și a unei operațiuni de influență pe rețelele sociale. Rezultatul scrutinului a fost atât de contestat încât Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor. Sprijinul administrației Trump pentru Georgescu a fost interpretat de analiști ca o validare a unor tactici de destabilizare promovate de Kremlin în Europa de Est.
Concluzie: SUA se îndepărtează de Europa și se apropie de Rusia?
În prima sa lună de la revenirea la Casa Albă, Trump a pus sub semnul întrebării sprijinul SUA pentru Ucraina, a făcut concesii majore Rusiei, a sprijinit extrema dreaptă europeană și a promis un război comercial cu Uniunea Europeană.
Dacă aceste politici vor continua, relația transatlantică ar putea intra într-o criză profundă, iar influența SUA în Europa s-ar putea diminua, lăsând un vid pe care Rusia și China ar putea să-l exploateze.
Așa cum subliniază analiza Politico, întrebarea care rămâne este: Trump urmărește interesele Americii sau ale Kremlinului?
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
