Un judecător blochează propunerea administrației Trump privind reducerile de finanțare a cercetării

Un judecător federal american a blocat o politică controversată care ar fi redus drastic finanțarea pentru cercetare a universităților și spitalelor din întreaga țară. Decizia vine ca răspuns la procesele intentate de 22 de state și o coaliție de universități, care au argumentat că politica era ilegală și ar aduce cercetarea biomedicală critică într-un punct mort. Politica, anunțată pe 7 februarie de Institutele Naționale de Sănătate din SUA (NIH), avea ca scop plafonarea costurilor „indirecte de cercetare” la 15% atât pentru granturile noi, cât și pentru cele existente. Aceste costuri indirecte – care istoric au avut o medie de 40% și uneori au ajuns la 75% – acoperă cheltuieli esențiale precum electricitatea, întreținerea laboratorului și suportul administrativ.

În 2023, NIH a alocat 26 miliarde de dolari pentru finanțarea directă a cercetării științifice, în timp ce 9 miliarde au acoperit aceste cheltuieli indirecte. Reducerea propusă ar fi forțat instituțiile să absoarbă aceste costuri, putând duce la concedieri, întreruperea studiilor clinice și perturbări ale proiectelor în desfășurare. Administrația Trump, lucrând îndeaproape cu miliardarul Elon Musk, a împins agresiv pentru reduceri ale cheltuielilor federale. Musk a apărat plafonarea pe X (fostul Twitter), numind ratele mari de overhead ale universităților de elită o „țeapă”.

Directorul interimar al NIH, Matthew Memoli, a justificat schimbarea, susținând că ar asigura că mai multe fonduri merg direct către cercetare și nu către cheltuieli administrative. Cu toate acestea, criticii argumentează că costurile indirecte sunt esențiale pentru menținerea infrastructurii de cercetare. Reducerile propuse au declanșat un val de opoziție din partea oamenilor de știință, administratorilor universitari și guvernelor statale. Alondra Nelson, fost director al Oficiului pentru Politică Științifică și Tehnologică al SUA, a avertizat că această mișcare ar putea duce la o „restructurare generațională” a ecosistemului de cercetare american.

Pentru instituții precum Spitalul de Copii St. Jude, care se bazează deja pe filantropie pentru a compensa costurile, reducerile ar fi fost catastrofale. Dr. Charles Roberts, directorul centrului de cancer St. Jude, a estimat pierderi de 40 de milioane de dolari pe an, ducând la mai puține tratamente experimentale și rate mai mari de mortalitate infantilă.

O coaliție de 22 de state americane, condusă de procurori generali democrați, a intentat procese împotriva NIH, argumentând că mutarea încălca legile federale. Procesul a avertizat că reducerile ar duce la concedieri, întreruperea studiilor clinice și perturbări severe în cercetarea biomedicală. Pe 8 februarie, judecătoarea Angel Kelley a emis o interdicție temporară la nivel național, blocând politica și stabilind o audiere pe 21 februarie pentru a evalua mai departe cazul.

Context Istoric: Lupta pentru Costurile Indirecte
Dezbaterea privind costurile indirecte de cercetare nu este nouă. Din 1947, guvernul federal a inclus rambursări ale costurilor indirecte în granturi pentru a sprijini infrastructura de cercetare a instituțiilor.

Încercări anterioare de a plafona aceste costuri includ:

1965: Instituțiile au început să negocieze individual ratele de overhead cu guvernul.
2017: Administrația Trump a propus anterior o plafonare de 10%, care a fost respinsă de Congres.
Administrația Obama: A luat în considerare o rată fixă dar nu a implementat-o.

Congresul a adoptat ulterior legislație care împiedică modificările ratelor costurilor indirecte fără aprobarea sa, un argument cheie în procesul în curs împotriva NIH. În timp ce politica este momentan suspendată, potențiala sa revenire ar putea amenința poziția Americii ca lider global în cercetarea științifică. Instituțiile mici de cercetare – lipsite de fonduri, granturi funciare sau surse alternative de finanțare – ar fi cele mai afectate. Erica Ollmann Saphire, președintele Institutului La Jolla pentru Imunologie, a avertizat că reducerea ar diminua rambursările lor pentru costuri indirecte de la 21 de milioane la 3,75 milioane de dolari anual. Acea sumă nu ar acoperi nici măcar costurile de chirie. „Dacă această plafonare intră în vigoare,” a declarat Saphire, „nu mi-aș putea plăti chiria.”

Pe măsură ce se apropie audierea din 21 februarie, oamenii de știință, factorii de decizie politică și universitățile rămân în suspans, nesiguri în privința viitorului finanțării cercetării din SUA.

Sursă articol