Acord al liderilor UE privind criza energetică

Liderii satelor Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la modul în care trebuie răspuns la o criză a gazelor naturale fără precedent care a dus preţurile la electricitate la un nivel record, după ce Polonia şi Cehia au cerut măsuri mai puternice pentru a plafona costul certificatelor de poluare, transmite Bloomberg.

După două runde de discuţii intense care au avut loc joi la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern au renunţat la planurile care vizau adoptarea unui comunicat cu privire la criza energetică la finalul summitului. Diferenţele în evaluările lor cu privire la creşterea preţurilor la electricitate, gaze naturale şi costul emisiilor s-au dovedit a fi insurmontabile, au declarat pentru Bloomberg doi diplomaţi din apropierea discuţiilor. Un alt punct de dispută l-a constituit un proiect de regulament al Executivului comunitar cu privire la clasificarea energiei nucleare şi gazelor naturale în taxonomia investiţiilor „verzi”.

Majoritatea celor 27 de state membre UE au adoptat deja măsuri la nivel naţional pentru a-şi proteja consumatorii şi firmele de impactul creşterii preţurilor la energie, fie prin reducerea taxelor sau prin subvenţii directe către gospodăriile vulnerabile. În condiţiile în care creşterea preţurilor nu dă semne de încetinire, există îngrijorări cu privire la efectele asupra inflaţiei şi riscurile la adresa revenirii economice.

În paralel, preţul pentru certificatele de poluare, emise în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), a atins săptămâna trecută un nivel record de 90,75 euro pentru o tonă şi se tranzacţionează la aproape 150% peste nivelul din urmă cu un an.

„EU ETS nu funcţionează. Sper că astăzi Polonia, împreună cu alte ţări, a inspirat Comisia Europeană şi alte state să regândească acest sistem”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki la finalul summitului.

Anterior, în cursul discuţiilor, Morawiecki a dat vina pe investitorii financiari pentru creşterea preţului certificatelor de poluare, un punct de vedere susţinut şi de alte state est europene, inclusiv Cehia şi Ungaria, susţin mai mulţi diplomaţi care au asistat la discuţii şi are au dorit să îşi păstreze anonimatul.

„Cu privire la cel mai important aspect, cel al preţurilor la energie, am ajuns într-o situaţie tensionată. Cehii, polonezii, slovacii şi noi ungurii am fost vehemenţi că trebuie să stopăm creşterea preţurilor la energie, fie că este vorba de electricitate sau gaze naturale. Trebuie să înlăturăm speculatorii din sistem”, a spus premierul ungar Viktor Orban într-o postare video pe Facebook.

Cu toate acestea, Polonia, ţară care se bazează predominant pe termocentrale care funcţionează cu cărbune pentru producţia de electricitate, nu a reuşit să strângă sprijinul necesar pentru a i se permită să iasă din schema EU ETS.

Cancelarul german, Olaf Scholz, le-a spus liderilor UE că un preţ de 90 de euro pentru o tonă de CO2 este unul ridicat şi că unul de 60 de euro ar fi mai rezonabil dar cu toate acestea a avertizat că ar putea fi dificil să fie menţinut acest preţ dacă întregul sistem se modifică.

La rândul său, Spania s-a declarat preocupată de preţurile mari dar cu toate acestea premierul spaniol Pedro Sanchez a spus la summit că ideea de a pune sub semnul întrebării întregul mod de funcţionare a schemei EU ETS este complet inacceptabilă.

Franţa a cerut măsuri pentru a reduce volatilitatea pe piaţă. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi omologul bulgar, Rumen Radev, au criticat de asemenea un raport emis de Agenţia europeană de reglementare a sectorului energetic cu privire la designul pieţei de electricitate precum şi o evaluare preliminară a pieţei certificatelor de poluare venită de la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), care luna trecută a infirmat acuzaţiile referitoare la un posibil abuz pe piaţa tranzacţiilor cu certificate de poluare, apreciind că creşterea preţurilor s-a datorat unor factori economici şi politici.

„În opinia mea, aceste rapoarte nu merg suficient de mult în profunzime. Şi ne aşteptăm, iar aceasta este şi o promisiune a Comisiei Europene, că analizele vor continua până când vor ajunge la profunzimea necesară şi că trebuie să existe transparenţă atât în ceea ce priveşte mecanismul de tranzacţionare a emisiilor cât şi cu privire la licitaţiile de electricitate”, a declarat Rumen Radev.

Summitul de joi a scos de asemenea la lumină diviziunile dintre liderii europeni cu privire la rolul energiei nucleare şi gazelor naturale în viitoarea clasificare a investiţiilor verzi. Comisia Europeană ar putea dezvălui în data de 22 decembrie planul său cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale şi a proiectelor din domeniul energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”. Însă, acest verdict mult aşteptat creează diviziuni în rândul celor 27 de state membre, dar şi al unor investitori, în condiţiile în care Luxemburgul, Germania şi Austria critică o posibilă includere a energiei nucleare şi a gazelor pe lista investiţiilor durabile, în timp ce alte ţări, precum Franţa, Polonia, Cehia şi România au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”.