Alegeri federale în Germania: conservatorii în frunte, extrema dreaptă în ascensiune

Astăzi, 23 februarie 2025, cetățenii germani sunt chemați la urne pentru a-și alege noul parlament federal, în urma prăbușirii coaliției „semafor” conduse de cancelarul Olaf Scholz. Sondajele preelectorale indică o posibilă schimbare spre dreapta în peisajul politic german, cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU) condusă de Friedrich Merz în frunte și o creștere semnificativă a partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

Secțiile de votare din Germania se vor închide la ora 18:00 (19:00, ora României). Până la ora 14:00, prezența la vot a fost de 52%, o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată la aceeași oră în 2021. 

Candidații principali și pozițiile lor

• Friedrich Merz (CDU): După o carieră de succes în sectorul privat, Merz, în vârstă de 69 de ani, a revenit în politică în 2022. El promovează politici economice conservatoare, inclusiv reduceri de taxe și restricții mai stricte în materie de imigrație. Deși a lăudat contribuțiile migranților la economia germană, Merz subliniază necesitatea unor controale mai riguroase la frontieră. 

• Olaf Scholz (SPD): Actualul cancelar se confruntă cu o scădere a popularității, în contextul gestionării războiului din Ucraina, inflației și creșterii extremei drepte. Criticat pentru lipsa de carismă, Scholz încearcă să evite să devină cel mai scurt mandat de cancelar din ultimele decenii. 

• Alice Weidel (AfD): Prima candidată oficială a AfD la funcția de cancelar, Weidel, în vârstă de 45 de ani, este cunoscută pentru pozițiile sale eurosceptice și ultraconservatoare. Ea promovează politici radicale, precum deportări în masă și închiderea frontierelor, deși șansele sale de a intra în guvern rămân reduse din cauza izolării politice a partidului său. 

• Robert Habeck (Verzii): Actualul vicecancelar și co-lider al Verzilor, Habeck, militează pentru o tranziție ecologică accelerată și investiții masive în energie regenerabilă.

Contextul alegerilor

Alegerile anticipate au fost convocate după destrămarea coaliției de guvernare în decembrie 2024, când Partidul Liber Democrat (FDP) a părăsit alianța tripartită. Campania electorală a fost dominată de teme precum economia în recesiune, imigrația și securitatea națională, în contextul unor atacuri teroriste recente care au amplificat dezbaterile privind politicile migratorii. 

Sondajele sugerează că CDU ar putea obține între 29% și 31% din voturi, urmată de AfD cu 20% până la 22%, ceea ce ar reprezenta un rezultat istoric pentru extrema dreaptă germană. SPD și Verzii sunt creditate cu procente mai mici, ceea ce ar putea complica formarea unei coaliții de guvernare stabile. 

Prezența la vot și rezultatele finale vor fi esențiale pentru configurarea viitoarei guvernări a Germaniei, într-un moment în care țara se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Prezența ridicată la vot în alegerile federale din Germania poate favoriza partidele mari, precum Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Partidul Social-Democrat (SPD). Acest lucru se datorează faptului că o participare electorală crescută indică o mobilizare puternică a electoratului tradițional, care tinde să susțină formațiunile politice consacrate. În plus, sistemul electoral german, care combină reprezentarea proporțională cu votul direct, poate avantaja partidele mari în obținerea unui număr mai mare de mandate.

Pe de altă parte, o prezență ridicată la vot poate dezavantaja partidele mici sau extremiste, precum Alternativa pentru Germania (AfD), deoarece voturile suplimentare se îndreaptă adesea către partidele mainstream, reducând astfel ponderea procentuală a formațiunilor mai mici. Cu toate acestea, contextul politic actual, marcat de dezbateri intense pe teme precum migrația și economia, poate influența comportamentul electoral în moduri imprevizibile.

Este important de menționat că, deși o prezență ridicată la vot tinde să favorizeze partidele mari, dinamica electorală poate varia în funcție de regiune și de specificul local. De exemplu, în fostele landuri est-germane, AfD a înregistrat creșteri semnificative în preferințele electorale, ceea ce sugerează că mobilizarea electoratului în aceste zone poate avea efecte diferite față de tendințele generale.

Alegerile e aproape sigur că vor aduce o schimbare la Berlin, cu conservatorul Friedrich Merz, liderul CDU/CSU, așteptat să-l înlocuiască pe actualul cancelar, Olaf Scholz, odată ce negocierile pentru coaliție vor fi finalizate.

Un aspect esențial va fi nivelul de susținere pe care îl va obține Alternativa pentru Germania (AfD), plasată pe locul al doilea, un partid de extremă dreapta cunoscut pentru politicile sale, inclusiv deportarea în masă a migranților. Partidul a primit sprijinul influentului consilier al lui Donald Trump, Elon Musk, în timp ce vicepreședintele american JD Vance a cerut politicienilor tradiționali să renunțe la convenția de a se uni pentru a ține extrema dreaptă departe de putere.

Ascensiunea AfD în ultimul deceniu — ajungând acum la aproximativ 20% în sondaje — a declanșat o profundă introspecție în cadrul establishmentului politic dintr-o țară încă marcată de culpabilitatea față de trecutul nazist. Se pune întrebarea: ar putea istoria Germaniei să se repete?

Germania se îndreaptă spre anii 1930?

Timothy Garton Ash, autor și profesor de studii europene la Universitatea Oxford, subliniază că sondajele actuale sunt deja șocante. Unul din cinci alegători favorizează un partid de extremă dreapta care pledează pentru “remigrare” — expulzarea persoanelor de origine migrantă care sunt deja cetățeni; solicită nu doar renunțarea la euro și revenirea la marca germană, ci și ieșirea Germaniei din UE. Acest lucru este extraordinar și nu ar trebui subestimat.

Katja Hoyer, istoric germano-britanic și autoare a cărții “Beyond the Wall: East Germany, 1949-1990”, consideră că, în comparație cu extrema dreaptă din anii 1920 și ’30, pericolul pentru democrație este supraestimat. Germania este foarte conștientă de propria sa istorie și privește imediat către catastrofa supremă a anilor 1930 ca punct de referință. Diferența este că naziștii au operat într-un climat de violență politică în masă, rezultat al Primului Război Mondial, care pur și simplu nu există astăzi. Nu există SA, nici SS. Celelalte partide politice nu au propriile lor aripi militare. Chiar și Partidul Social Democrat (SPD) avea o aripă militară în anii 1930.

În ceea ce privește capacitatea sau chiar dorința AfD de a demonta democrația, ei nu își propun în mod explicit să facă acest lucru așa cum au făcut-o naziștii. Același lucru este valabil și pentru alegători. Nu există o resentimentă față de democrația în sine care să stea la baza votului pentru AfD, în timp ce acest lucru era cu siguranță cazul în trecut.

Poate AfD să ajungă la putere?

Timothy Garton Ash consideră că există un pericol real pentru 2029 dacă se formează o așa-numită mare coaliție, creștin-democrați și social-democrați împreună, adică practic centrul mainstream, și nu livrează o schimbare semnificativă. Există o criză majoră a economiei politice germane, a modelului politic german, iar nemulțumirile sunt incredibil de răspândite.

Katja Hoyer subliniază că, având în vedere sistemul de coaliție al Germaniei, AfD ar trebui întotdeauna să colaboreze cu altcineva pentru a obține majorități în parlament și a trece orice inițiativă. Chiar și pe termen mediu și lung, extremismul lor ar fi întotdeauna temperat într-o anumită măsură.

CDU [Uniunea Creștin-Democrată] a arătat, de asemenea, că este destul de dispusă să accepte voturile AfD pe o bază ad-hoc. Acest lucru le oferă o platformă de negociere destul de puternică pentru a spune SPD, ca partener de coaliție cel mai probabil, că dacă doresc să facă ceva cu care SPD nu este de acord, pot merge înainte și să o facă cu sprijinul AfD.

James Hawes, autorul bestseller-ului “The Shortest History of Germany”, avertizează că expresia “al doilea cel mai mare partid” poate declanșa semnale de alarmă pentru cineva familiarizat cu un sistem bipartid sau tripartid. Desigur, în Germania nu este deloc așa.

Într-un sens, nu contează cu adevărat pentru care dintre cele trei sau patru mari partide votezi, deoarece toate împărtășesc un angajament general față de ceea ce am numi, în această epocă a lui Trump, valori fundamentale cu adevărat importante. Și toate pot lucra împreună și chiar o fac la fiecare nivel pentru a proteja aceste valori sau pentru a lucra în cadrul lor. Deși există oferte diferite, politica germană are un centru enorm.

De ce este AfD atât de popular?

Katja Hoyer explică faptul că, în perioada Războiului Rece în Germania de Vest, existau practic două opțiuni: puteai vota pentru programul conservator sub conducerea CDU, care era foarte conservator în multe privințe, sau puteai opta pentru reformă și modernizare alături de SPD. Fiecare dintre acestea colabora cu un partid mic, de obicei liberalii. Astfel, la fiecare alegere, exista o alegere clară: menținerea status quo-ului sau modernizarea. În prezent, chiar și sub conducerea Angelei Merkel, cele două mari partide au lucrat împreună, eliminând această alegere, iar oamenii au perceput că, indiferent de opțiunea de pe buletinul de vot, rezultatul era același centru-stânga. De aceea, AfD se autointitulează “alternativa” pentru Germania, prezentându-se ca singura opoziție. Când oamenii nu sunt mulțumiți de status quo și nu au alte opțiuni, AfD câștigă teren.