Alegeri pentru Parlamentul European: crește sprijinul pentru extrema dreaptă

Sute de milioane de europeni au votat pentru a alege 720 de membri ai Parlamentului European, cu o creștere semnificativă a sprijinului pentru extrema dreaptă.

O primă estimare a rezultatelor alegerilor, realizată de Parlamentul European, sugerează că partidele Verzi și Renew ar putea pierde fiecare aproximativ 20 de europarlamentari, ceea ce ar putea pune în pericol majoritatea pro-europeană necesară pentru a susține oficialii de top și legile UE.

Proiecția, bazată pe sondaje la ieșirea de la urne și alte analize, arată că partidul Verzilor va obține doar 53 de europarlamentari, comparativ cu 72 în martie 2024. Renew, condus de președintele francez Emmanuel Macron, a scăzut de la 102 la 82 de locuri, conform acestor cifre.

Această tendință este confirmată de creșterea sprijinului pentru partidele extremiste, chiar dacă unele dintre acestea nu au fost încă alocate grupurilor politice. În Franța, proiecțiile sugerează că partidul de extremă dreaptă Rassemblement National (RN) a obținut 31,5% din voturi, de peste două ori mai mult decât Macron.

În Austria, sondajele arată că partidul de extremă dreaptă FPÖ este pe cale să obțină șase europarlamentari, dublându-și numărul, după ce a câștigat 27% din voturi, conform unui sondaj realizat de radiodifuzorul public ORF. Pe locul doi se află ÖVP, cu cinci europarlamentari (în scădere de la șapte) și 23,5% din voturi, urmat de socialiștii din SPÖ, cu tot cinci europarlamentari și 23% din voturi.

În Germania, partidul creștin-democrat CDU și CSU este proiectat să obțină aproximativ 30% din voturi, similar cu 29% în 2019, urmat de partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania cu 16,5%, în creștere de la 11% în 2019. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz urmează cu 14%, iar Verzii cu 12%. Prezența la vot este de 64%.

Tendințele de dreapta sunt confirmate și în Spania, unde Vox este așteptat să își crească reprezentarea cu doi până la trei europarlamentari, iar noul partid „The Party Is Over”, identificat și el ca populist de extremă dreapta, va obține primii săi doi-trei europarlamentari, conform sondajelor la ieșirea de la urne.

După patru zile de votare, primele proiecții pentru noua cameră legislativă vor fi actualizate după ora 23:00, când se vor închide urnele în Italia.

În Olanda, sondajele la ieșirea de la urne sugerează că partidul eurosceptic de dreapta PVV al lui Geert Wilders va obține șapte locuri, confirmând o tendință către dreapta, anticipată de sondajele anterioare. Această tendință nu a fost însă atât de extremă pe cât se așteptau unii, permițând alianței GreenLeft-Labour să revendice opt locuri în Parlamentul European, declarând astfel victoria.

Cu aproximativ 373 de milioane de alegători din 27 de state membre ale UE – care pentru prima dată includ și tineri de 16 și 17 ani – acesta este cel mai mare exercițiu democratic multi-statal din lume. Rezultatele determină care dintre cei 720 de membri ai Parlamentului European vor delibera asupra legislației UE în următorii cinci ani.

Aceste alegeri au avut loc după cinci ani tumultuoși, dominați de pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Ucrainei, precum și de creșterea costului vieții care a dominat preocupările alegătorilor. De asemenea, se prevede o slăbire a establishmentului pro-european, cu alegătorii întorcându-se împotriva unor lideri precum președintele francez Emmanuel Macron și partidul Verde din Germania, care face parte din coaliția cancelarului Olaf Scholz.

Campania nu a fost lipsită de controverse. Europarlamentarul Maximilian Krah a demisionat din funcția de lider al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, după un gafe în care părea să apere grupul paramilitar nazist SS. În Ungaria, a avut loc prima dezbatere TV din ultimii 18 ani în onoarea alegerilor, iar nou-venitul Péter Magyar amenință să răstoarne puterea tot mai autoritară a prim-ministrului Viktor Orbán.

Printre primele sarcini ale europarlamentarilor va fi aprobarea candidatului pentru conducerea Comisiei Europene, cu actualul președinte Ursula von der Leyen sperând să obțină un al doilea mandat. Dinamica electorală ar putea face acest lucru mai dificil, deoarece sondajele sugerează o slăbire a coaliției care a sprijinit-o îngust în 2019 – când a obținut 383 de voturi, cu doar șapte mai multe decât necesarul.

Niciun partid nu are majoritate în Parlamentul European, iar voturile sunt adesea decise problemă cu problemă, formând o coaliție care să comande majoritatea necesară. Camera a fost întotdeauna dominată de cele două grupuri mari, Partidul Popular European de centru-dreapta și Socialiștii de centru-stânga. Cele două au pierdut majoritatea combinată în alegerile din 2019, de atunci fiind nevoite să formeze alianțe informale cu partide precum Verzii și Liberalii, iar sondajele sugerează că este puțin probabil să o recupereze în 2024.

Europarlamentarii vor avea, de asemenea, ocazia să modifice sau să se opună noilor propuneri legislative, lăsând soarta Pactului Verde European, un set ambițios de legi pentru reducerea emisiilor de carbon, în balanță.

Fiecare țară are alocat un număr de europarlamentari în funcție de populație, variind de la 96 pentru Germania, la doar șase pentru Cipru, Malta și Luxemburg. Pentru prima dată de la începutul alegerilor directe în 1979, numărătoarea nu va include Regatul Unit, ai cărui 73 de europarlamentari au plecat după Brexit, în februarie 2020.