Alegeri prezidențiale 2019 – prima zi de vot pentru românii din străinătate. Primele secții, deschise în Noua Zeelendă și Australia

 

Primele secții de votare s-au deschis în cursul nopții, în Noua Zeelandă, apoi în Australia, Japonia, Coreea de Sud, Filipine, China, Malaezia şi Singapore, fiind pentru prima dată în ultimii 30 de ani când românii din străinătate au la dispoziție 4 zile pentru a putea vota.

 

 

Ministerul de Externe a anunțat că problemele tehnice, extenuarea personalului sau numărul insuficient de membri din cauza căruia să nu poată funcționa o secție de votare se numără printre riscurile la scrutinul din diaspora.

 

O parte dintre membrii secțiilor de votare, 919 membri, nu sunt acreditați pentru a îndeplini funcția de operator de calculator, fiind astfel în imposibilitatea de a utiliza tabletele. De asemenea, există riscul ca unii membri, cu precădere din rândul celor desemnați de partide, să nu se prezinte sau să nu își îndeplinească atribuțiile ori să părăsească biroul secției de votare în timpul procesului electoral.

 

Există, în special în cazul secțiilor cu un număr mic de membri identificați, inclusiv riscul neîntrunirii, la momentul deschiderii secțiilor sau la orice alt moment pe parcursul procesului de vot, a numărului minim legal de membri pentru funcționarea acestora, potrivit reprezentanților MAE.

 

Ei nu exclud nici posibilitatea de a se crea cozi, în cazul în care fluxul de alegători nu va fi constant pe perioada celor trei zile de vot la alegerile prezidențiale în secțiile din străinătate.

 

Tot pentru prima dată, românii din străintate au putut vota și prin corespondență, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulți au optat pentru votul prin corespondență, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secțiile de votare.

 

Prin introducerea datelor personale, alegătorul din diaspora poate afla secția de votare la care a fost arondat, inclusiv adresa acesteia, accesând Registrul Electoral.

 

 

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără:

 

• Spania (143, faţă de 50 organizate la alegerile europarlamentare), Italia (142, faţă de 76 la parlamentare),
• Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29)
• Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31)
• Republica Moldova (37, faţă de 36), Olanda (25, faţă de 4)
• Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5)
• Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9)
• Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare).

În ţările din Uniunea Europeană vor fi organizate 639 de secţii de votare.

 

• CONSULTĂ AICI HARTA INTERACTIVĂ A SECȚIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE
• CONSULTĂ AICI SITUAȚIA PE ȚĂRI A SECȚIILOR DE VOTARE DIN STRĂINĂTATE

 

 

Cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul străin – domiciliați, rezidenți sau turiști.

 

 

Prin corespondență – dacă alegătorul s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. Înscrierile s-au încheiat în 15 septembrie. Alegătorii ale căror documente de vot prin corespondenţă nu au fost primite de birourile electorale competente până în 7 noiembrie, ora 24,00, vor primi notificări pe e-mail în acest sens în 8 noiembrie.

 

Unde votați dacă nu v-ați înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro: la orice secţie de votare, fiind înscrişi în listele electorale suplimentare.

 

Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise timp de trei zile pentru fiecare tur al alegerilor, după cum urmează:

• Vineri, 8/22 noiembrie 2019, între orele locale 12.00-21.00
• Sâmbătă, 9/23 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00
• Duminică, 10/24 noiembrie 2019, între orele 7.00-21.00

Votarea poate fi prelungiă până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21.00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

 

 

Puteți vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv:

• cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic;
• paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic;
• paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

 

 

În cursa prezidenţială s-au înscris 14 candidaţi.

 

Potrivit Biroului Electoral Central, ordinea acestora pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi, este următoarea: Klaus Iohannis – Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă – Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici – independent, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă – Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu – independent.