Boema – Giacomo Puccini

Acţiunea se petrece la Paris în jurul anului 1830

ACTUL I – „La mansardă ». Doi tineri artişti, poetul Rodolfo si pictorul Marcello, împart o mansardă sărăcăcioasă din Cartieul Latin, luptându-se zilnic cu foamea şi frigul. Pentru a încălzi puţin soba, poetul îşi pune pe foc un manuscris. Sosesc doi prieteni şi vecini de mansardă:  Colline- filozoful şi Schaunard- muzicianul, care aduc un coş cu bucate. Vinul şi mîncarea îi înveselesc pe tineri. « Petrecerea » este curmata de Benoit, proprietarul venit dupa chirie. Glumind, tinerii îl atrag  în mica lor petrecere, apoi pleacă la Café Momus. Rodolfo rămâne să termine un manuscris. O vizită neaşteptată; intră Mimi, o tînără vecină care-i cere foc pentru a-şi aprinde lumînarea. Trupul firav este zguduit de un acces de tuse. Îşi pierde cunoştinţa. Impresionat de înfăţişarea delicată a fetei, Rodolfo o ajută să-şi revină. Un sentiment de încredere şi tandreţe îi animă pe amândoi. Îşi povestesc vieţile lor, vorbesc despre aspiraţii. Mână în mînă, Mimi şi Rodolfo îşi simt inimile cuprinse de iubire. Pleacă împreună la cafenea la întâlnirea cu amicii.

ACTUL II – Cartierul Latin. În drum spre cafenea, cei doi îndrăgostiţi străbat fericiţi străzile cartierului înţesate de vînzătorilor ambulanţi. Rodolfo îi cumpără lui Mimi o bonetă roz. Apoi o prezinta celor trei prieteni, care o primesc cu simpatie. Dar, dezamăgit în dragoste, Marcello este copleşit de melancolie. Se aşează, cu toţii, în jurul unei mese din cafenea. În local intră Alcindoro, un batrînel caraghios, dar bogat, la braţ cu Musetta, fosta iubită a pictorului, îmbrăcată într-o toaletă scumpă.Cei doi se aşează la o masa vecină. Musetta şi Marcello sunt tulburaţi de această întîlnire. Musetta îl îndepărtează pe bătrânul curtezan şi se aruncă în braţele pictorului. Pleacă în compania vechilor prieteni, lăsînd achitarea notei de plată pentru întreaga consumaţie în seama bătrînului Alcindoro.

ACTUL III – La pichetul  de frontieră. Sfîrşit de februarie. Parisul e acoperit de zăpadă. Într-un han de la periferie, locuiesc Marcello şi Musetta. Mimi, chinuită de tuse, vine la Marcello şi îi povesteşte acestuia despre neînţelegerile apărute între ea şi Rodolfo. Apare Rodolfo, Mimi se ascunde pentru a nu fi văzută. Rodolfo dezvăluie prietenilor adevărata cauză a îndepărtării de iubita sa: Mimi e grav bolnavă de tuberculoză. Moartea o pîndeşte. Dar viaţa lor e plină de sărăcie şi lipsuri, iar el nu este în stare să o ajute. S-ar putea salva, găsindu-şi un protector bogat. O iubeşte şi e disperat că despărţirea este unica soluţie. Zguduită de confesiunea iubitului, Mimi are o criză puternică de tuse. Se apropie de Rodolfo, încercînd să-şi ia rămas bun. Dragostea lor este la fel de puternică. Cei doi amână despărţirea până în anotimpul florilor. Mimi îi lasă lui Rodolfo, ca amintire, boneta roz. Relaţia Marcello-Musetta se destramă definitiv.

ACTUL IV – În mansardă.  În mansardă, Rodolfo şi Marcello, despărţiţi de iubitele lor, sunt măcinaţi de tristeţe. Sosesc Colline şi Schaunard, marcaţi şi ei de sărăcie şi şomaj. Apare Musetta anunțându-i că Mimi, grav bolnavă, la un pas de moarte, așteaptă jos, neputând urca singură. Rodolfo aleargă să o ajute. Musetta le povesteşte celorlalți că biata Mimi, simțindu-şi sfîrşitul, a ţinut să-l revadă pe Rodolfo, pentru ultima oară. Mimi este aşezată confortabil pe un pat. Musetta, pleacă împreună cu Marcello să-şi vândă cerceii pentru a lua medicamente, iar Colline vechea şi unica lui haină. Rămaşi singuri, Mimi şi Rodolfo evocă iubirea lor frumoasă, amintindu-şi de prima întâlnire, de primul «dar » – boneta roz – de bucuriile şi necazurile care i-au unit. Prietenii revin dăruind bolnavei ceea ce şi-a dorit mereu, un manşon călduros pentru mâinile ei îngheţate. Mimi pare fericită. Cu toate eforturile prietenilor, Mimi moare, în mansarda în care a fost fericită, însoţită de hohotele de plâns ale lui Rodolfo şi ale celor dragi.

Citeşte despre Giacomo Puccini