Cât vor plăti bucureștenii în plus la apă caldă și căldură

Termoenergetica, furnizorul de agent termic din Capitală, cere majorarea tarifului de distribuție și transport a energiei termice cu peste 85%, potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro. Tariful actual este 220 lei fără TVA, iar majorarea cerută trebuie aprobată de ANRE.

Acestei majorări se adaugă și majorarea cu 86% a prețului de producție a gigacaloriei de la 206 la 329 lei plus TVA pentru ELCEN, deja aprobată de ANRE, astfel că per total prețul pe gigacalorie ar putea ajunge undeva la 740 lei fără TVA, circa 900 de lei cu TVA 19%.

După electricitate și gaz, urmează gigacaloria. Creștere de peste 85%

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, Termoenergetica cere majorarea tarifului la distribuție și transport deoarece pierderile pe rețea au crescut, ajungând la 2.200.000 l/h în 2020 (în 2021 se calculează și se stabilesc pierderile pe 2020), dar și în contextul în care prețul de producere a gigacaloriei a crescut cu 86%. Astfel, Termoenergetica plătește mai scump pierderile, iar asta se vede pe factură.

Prețul gigacaloriei, subvenționat de Primăria Capitalei. Cum se calculează factura

Deocamdată, nu se știe cât va plăti populația, deoarece, după aprobarea tarifului pentru transport și distribuție, Primăria Capitalei și Consiliul General vor stabili cât la sută din această creștere vor subvenționa. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat vinerea trecută că nu promite că va subvenționa integral majorarea tarifului, dar în cel mai rău caz se va menține raportul de o treime plătește populația și două treimi primăria. Dacă acum populația plătește 163 pe gigacalorie,TVA inclus, iar restul de până la 506 lei subvenționează Primăria, dacă gigacaloria va ajunge undeva la 900 lei, cetățenii vor plăti în jur de 300 lei/gigacalorie.
În medie, un apartament cu două camere consumă iarna în jur de două gigacalorii pe lună. La un preț al gigacaloriei de 900 de lei, din care subvenția Primăriei este de 600 lei, iar 300 de lei plătește cetățeanul, factura ajunge undeva la 600 lei/lună.
TVA-ul la energie termică este 19%. Potrivit unei legi unei legi aprobate în această vară, de anul viitor, TVA-ul va fi de 5% pentru producția și transportul de energie termică, ceea ce va mai scădea costurile.

Fără ajutor de la Guvern, subvenția la căldură ar putea ajunge la 1,8 miliarde lei

În funcție de cât la sută din creșterea tarifului la gigacalorie va decide municipalitatea să subvenționeze, banii pe care instituția îi va aloca din buget pentru subvenție vor crește considerabil: de la 950 milioane lei în prezent până la 1,4 miliarde lei în scenariul în care se păstrează această proporție de o treime populația/două treimi Primăria și TVA 5% la energia termică și 1,8 miliarde lei în condițiile în care va subvenționa integral creșterea de tarif. Reamintim că Primăria Capitalei are în 2021 un buget de circa 6 miliarde lei, iar dacă adăugăm și subvenția la transport, circa 1 miliard de lei, subvențiile consumă aproape jumătate din bugetul orașului și nu prea mai rămân bani pentru investiții.

Primarii din orașele cu sisteme centralizate de încălzire au cerut ajutorul Guvernului pentru a trece iarna, ultima întâlnire cu premierul Florin Cîțu având loc în această seară, iar acesta a promis că statul va subvenționa o parte din gigacalorie în această iarnă, însă deocamdată nu se știe cu cât și câți bani va primi fiecare oraș. În funcție de banii primiți, presiunea pe bugetele autorităților locale va fi redusă.

Nicușor Dan le-a cerut bucureștenilor să aibă răbdare

Primarul Nicușor Dan a explicat vinerea trecută când vor afla bucureștenii prețul la gigacalorie.

”Până în secunda aceasta, prețul real al gigacaloriei este 206 lei producție, 220 lei transport și distribuție, la care se adaugă TVA 19%, rezultând 506 lei gigacaloria. Atât costă. Din acești 506 lei, oamenii plătesc 164 lei, restul de 340 sunt plătiți de PMB. Pe aceste două componente avem informația doar ceea ce înseamnă producția, nu mai este 206 lei este 329 lei, plus TVA, tarif aprobat ieri de ANRE. TVA-ul este 19% în general. Conform unei legi aprobate în această vară, TVA-ul va fi de 5% pentru producția și transportul de energie termică. Acum a mai rămas componenta de transport și distribuție. Azi este 220 lei. În aceste zile, Termoenergetica se duce către ANRE cu prețul nou, care va trebui să fie aprobat de ANRE. În momentul acela o să avem prețul total și în momentul acela o să luăm o decizie cu Consiliul General”, a explicat Nicușor Dan într-o conferință de presă susținută vineri la sediul PMB.
În prezent, subvenția pe care municipalitatea o plătește este 950 milioane lei, iar primarul a spus că ar putea plăti în plus undeva la 200 de milioane lei.

”După cum știți, de la nivel național s-a aprobat subvenția la căldură și energie electrică pentru consumatorii individuali. Nu există până la acest moment o subvenționare din partea statului pentru consumatorii racordați la sistemele centralizate. Sunt discuții la nivelul Parlamentului, eu sper că va fi o plafonare sau un ajutor, o sumă care să vină de la bugetul național pentru că este o problemă cu care se confruntă primăriile din toate marile orașe. În acest moment subenția anuală pe care PMB o plătește este de 950 milioane lei. Este posibil să suplimentăm această sumă, dacă ne permitem. Decizia o să o luăm după ce o să avem prețul pentru transport și distribuție și în funcție de ce decid autoritățile naționale, ajutorarea marilor orașe. Ce vreau să fie clar în continuare, PMB o să plătească o parte importantă din prețul gigacaloriei. Acum raportul este 2 la 1 între municipalitate și cetățeni și probabil raportul o să fie și mai mare între prețul plătit de municipalitate și cetățean. Putem să plătim încă 100-200 de milioane în plus, dar decizia o ia Consiliul General. PMB poate să mărească subvenția pe care o acordă”, a explicat Nicușor Dan.

”Interesul nostru este să păstrăm oamenii în sistemul centralizat. Și din punctul de vedere al funcționării Termoenergetica, dar și din punctul de vedere al mediului nu vrem ca mulți bucureșteni să migreze din sistemul centralizat spre mijloace individuale de încălzire. Vrem să ajutăm cât mai mult bucureștenii în această iarnă în ceea ce privește prețul. Nu pot să dau asigurări că va fi acoperită 100% creșterea. Pot să vă spun că subvenția va fi substanțială și mai mare decât ce dăm acum”, a mai spus primarul.

Doar puțin peste 10% din rețea este modernizată

În București, doar 10-12% din rețeaua principală de termoficare este modernizată, iar pierderile sunt colosale, undeva la 2.200.000 l/h în 2020.
Potrivit informațiilor făcute publice de compania Termoenergetica, în cei 4 ani de mandat ai Gabrielei Firea s-au modernizat peste 200 de km de rețea de termoficare, din care doar puțin peste 30 km de rețea primară.

Într-un interviu acordat HotNews.ro la finalul lunii septembrie, Nicușor Dan declara că în 2021 au fost modernizați 15 km de rețea primară.

Reabilitarea celor 210 kilometri de rețea primară cu fonduri europene – 1,6 miliarde lei – și a altor 40 de kilometri din banii Primăriei Capitalei – 150 milioane lei plus TVA -, lucrări care vor îmbunătăți considerabil calitatea serviciului, nu a început încă. Pentru cei 40 de kilometri licitațiile pentru desemnarea constructorului sunt în desfășurare, iar pentru cei 210 de kilometri ce urmează să fie reabilitați cu bani europeni, licitațiile nici nu au fost lansate.

În sistemul de termoficare s-au înregistrat, în primele șase luni ale anului 2021, 836 de avarii pe circuitul primar și alte 844 de avarii pe circuitul secundar. În ceea ce privește cantitatea de apă de adaos, adică pierderile din rețea, care a fost cumpărată în primul semestru din anul 2021, aceasta este de 9.422.357 mc.
În prezent, preţul de producţie şi transport este de 490 de lei/gigacalorie, din care bucureştenii plătesc 164 de lei, iar restul sunt achitaţi de municipalitate sub formă de subvenție. Pentru 2021 subvenția plătită de municipalitate se ridică la peste 1 miliard lei.

Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea Termoenergetica, se compun din:

  • 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
  • rețelele termice primare – 987,34 km;
  • puncte termice și module termice – 1.012 buc.;
  • rețele termice secundare – 2.964,64 km.

De sistemul de alimentare cu energie termică al Capitalei beneficiază circa 1.200.000 de locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureştiului), respectiv 562.000 de apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile, 5.600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.

Un raport aprobat de Consiliul General al Municipiului București în 2018 arată starea extrem de proastă în care se află sistemul centralizat de termoficare la vremea respectivă, iar de atunci lucrurile s-au înrăutățit:

  • din 987,34 km conductă rețea primară de transport apă fierbinte, 68,8% are o vechime mai mare de 25 ani, 11,3% între 20 și 25 de ani, și 9,4% vechime între 10 şi 20 de ani. Doar 10,5% are o vechime mai mică de 10 ani;
  • din 2.963,27 km conductă rețea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi agentului termic de încălzire), 48% are o vechime de peste 25 ani, 14% o vechime între 20 și 25 de ani, 16% o vechime între 10 și 20 de ani și doar 22% o vechime mai mică de 10 ani.

Pentru modernizarea întregii rețele de distribuție și transport este nevoie de 1,4 miliarde de euro desfășurate pe o perioadă de 20 de ani, mai preciza documentul.

În perioada septembrie 2019-septembrie 2020, pierderile din rețeaua de termoficare aproape s-au dublat, circa 2,2 milioane de litri/oră de apă fierbinte ajungând în pământ, se arată într-un comunicat de presă transmis în septembrie 2020 de ELCEN, producătorul de energie termică din Capitală.

Situația pierderilor din rețeaua de termoficare era următoarea în septembrie 2020, potrivit ELCEN:

  • 2016: 800.000 l/h
  • 2019: 1.200.000 l/h
  • 2020: 2.200.000 l/h