China investește enorm pentru energia din fuziune nucleară
În Hefei, China, se află reactorul de cercetare Experimentală Advanced Superconducting Tokamak (EAST), o mașinărie în formă de inel care reproduce reacțiile nucleare ce alimentează stelele. Cu ajutorul câmpurilor magnetice, EAST reține bucle de plasmă – un amestec de ioni și electroni la temperaturi mai mari decât cele din miezul Soarelui – încercând să fuzioneze nuclee atomice pentru a elibera energie. Această tehnologie, dacă va fi controlată și stabilizată suficient de mult, ar putea deschide calea către o sursă de energie curată și inepuizabilă.
Eforturile cercetătorilor chinezi sunt neobosite. În fiecare zi, fizicianul Xianzu Gong și echipa sa generează aproximativ 100 de „trageri” de plasmă, lucrând de la primele ore ale dimineții până aproape de miezul nopții. Comparativ, JET (Joint European Torus) din Marea Britanie, cel mai mare centru de cercetare a fuziunii până la închiderea sa recentă, realiza doar 20-30 de trageri zilnic. „Fără weekenduri, fără sărbători,” spune Gong, subliniind dedicarea extremă a echipei.
EAST este doar un pas în planurile ambițioase ale Chinei în domeniul fuziunii nucleare. La nivel global, fuziunea este văzută ca soluția energetică a viitorului, iar China își propune să devină un lider în acest domeniu. În cadrul celui mai recent plan cincinal, guvernul chinez a prioritizat dezvoltarea facilităților de cercetare în fuziune nucleară. Estimările sugerează că țara investește acum aproximativ 1,5 miliarde de dolari anual în această tehnologie, aproape dublu față de alocările guvernului american.
China nu doar că investește masiv, ci o face și rapid. În timp ce ITER, cel mai mare experiment internațional în fuziune, își amână experimentele majore până în 2039, China plănuiește să construiască Reactorul de Testare a Ingineriei Fuziunii din China (CFETR) în anii 2030, cu obiectivul de a produce până la 1 gigawatt de energie prin fuziune. Dacă aceste planuri se concretizează, China ar putea construi prima centrală nucleară pe bază de fuziune în deceniile următoare.
Potențialul fuziunii nucleare este enorm, oferind o alternativă mai sigură și mai curată la centralele nucleare actuale, care folosesc fisiunea și generează deșeuri radioactive periculoase. Spre deosebire de acestea, reactoarele de fuziune ar produce doar deșeuri cu o durată scurtă de viață și ar fi inerent sigure, oprindu-se automat dacă plasma scade sub o anumită temperatură sau densitate.
Pentru China, cu cerințele sale energetice în continuă creștere, fuziunea nucleară nu este doar o opțiune atractivă, ci o necesitate strategică. Deși țara a făcut progrese semnificative în domeniul energiilor regenerabile, mai mult de jumătate din electricitatea sa este generată în continuare din cărbune. Pe măsură ce cererea de energie se dublează în următoarele trei decenii, fuziunea nucleară ar putea deveni cheia pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2060.
În acest context, China își consolidează poziția în cursa globală pentru fuziunea nucleară nu doar prin viteza și amploarea investițiilor, ci și prin dezvoltarea intensivă a talentelor. Mii de doctoranzi chinezi sunt formați în domeniul fuziunii, o cifră impresionantă comparativ cu câteva sute în Statele Unite.
Deși companiile private din întreaga lume fac declarații îndrăznețe despre ritmul rapid cu care vor comercializa energia din fuziune, China continuă să construiască cu determinare infrastructura și know-how-ul necesare pentru a deveni un lider global în acest domeniu crucial. În laboratorul EAST din Hefei, Gong și colegii săi continuă să exploreze necunoscutul, pregătind fiecare experiment cu speranța că contribuie la viitorul energetic al lumii. „Mai avem mult de muncă,” spune Gong, reflectând la provocările și oportunitățile imense pe care le oferă fuziunea nucleară.
