Curtea Constituțională a amânat din nou miercuri, pentru a cincea oară, decizia privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 3 specializate în cazurile de corupţie de la instanța supramă, sesizare formulată de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache. Decizia avea o miză foarte mare pentru Liviu Dragnea, condamnat între timp la trei ani și jumătate de închisoare în dosarul privind angajările fisctive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman.
Judecătorii constituțională erau așteptați miercuri să pronunțe decizia în acest caz controversat, dar au amânat din nou, pentru a cincea oară. Noul termen a fost stabilit pentru 3 iulie.
O hotărâre favorabilă l-ar fi putut scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive. Lipsa completului specializat a fost invocată de avocații fostului lider al PSD, care ceruseră desființarea sentinței de condamnare din prima instanță și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.
Acum, potrivit avocaților din dosar, o decizie prin care CCR ar constata un conflict de natură constituțională între Parlament și instanța supremă nu ar mai putea fi folosită, nemaiexistând nicio cale de atac a sentinței din 27 mai, când Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe fostul președinte al PSD la închisoare cu executare.
În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR în luna martie, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților. În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.
Mai exact, Florin Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”. În fața judecătorilor constituționali, vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că „a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept”.
La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum „să pună cu mâna” judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.
