Dezbatere turul doi al alegerilor prezidențiale. Klaus Iohannis: Fără mine statul de drept din România s-ar fi rupt

Președintele Klaus Iohannis are o dezbatere cu politologii şi formatorii de opinie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Dezbaterea are loc înainte de turul doi la alegeri prezidențiale 2019, care va avea loc duminică, 24 noiembrie.

UPDATE ora 19:15:  Klaus Iohannis: Am întâlnit un PSD puternic ostil. Un PSD care mai ales după decembrie 2016 a venit cu o abordare care ne-a aruncat pe toți în haos. A aruncat România în haos. Pentru ce? Pentru a salva câțiva penali.

PSD a dorit să acapereze și să distrugă nu doar statul de drept, nu doar lupta anticoprupție ci și marile sisteme. Și a făcut-o perfid. Și-a înșurubat găștile de partid. M-am opus acestor demersuri, m-am opus încercărilor psdiste de a acapara întreg statul român. M-am opus folosint instrumentele oferite de Constituție. De multe ori, surprinzător pentru ei, am avut succes. Mandantul meu nu s-a rezumat doar la atât.

Am avut realizări care vor influența parcursul României ani și ani. Acea înțelegere cu toate partidele pentru a aloca 2% din PIB pentru Apărare ne-a pus în situația unui partener apreciat în NATO și ne permite să oferim românilor o siguranță. Am avut spre sfârșitul mandatului acel Summit European la care au participat toți liderii europeni în care am creionat parcursul european pentru urmtorul mandat de 5 ani. Am avut un mandat care a început ca un mandat de construcție, dar pe parcurs am ajuns de multe ori să am un mandat care de fapt trebuia să mențină România îîn marile coordonate dorite de români opunându-mă PSD-ului.

Am reușit să mă opun PSD-ului suficient de mult pentru a menține România pe traiectoria europeană. Am reuști să salvez imaginea României prin politica externă pe care am făcut-o. Am reușit să contracarez efectele toxice în exterior ale guvernării PSD-iste. Timp de 30 de ani PSD a inhibat dezvoltarea României și cred că acum lucrurile trebuie să se schimbe fundamental.

PSD trebuie înlăturat din decizia statului, dar nu oricum, ci în mod democratic: prin vot. Și votul pentru prezidențiale este extrem de important. Este modalitatea prin care noi toți putem să schimbăm lucrurile în România. Putem să avem un președinte care lucrează cu guvernul și împreună poate reseta România. Să ducă la prosperitate pentru români, să ducă la siguranță pentru oameni. Aceste lucruri sunt posibile. Dar pentru asta trebuie votat.

Mă bazez acum, la votul din 24 noiembrie, evident pe alegătorii liberali, dar le atrag atenția, proiectul nostru comun nu e finalizat. Mă adresez în această seară și electoratului USR și PLUS. Încă din 2018 am luptat împreună. Suntem de aceeași parte a baricadei. Mă adresez electoratului PMP, care a vorbit în campanie de educație. Suntem de aceeași parte. Mă adresez și electoratului maghiar care își dorește o țară faină. Putem face acest lucru.

Mă adresez și electoratului PSD. Electoratul PSD are dreptul să fie reprezentat de un partid democratic. Și de asta trebuie trimis în opoziție să se reformeze. Dar noi care rămânem nu tăiem pensii, nu tăaiem salarii. Voma vea grijă ca ele să crească. În final mă adresez în mod special tinerilor. Foarte mulți au mers la vot și au votat. Mulți au votat în primul tur alt candidat, le mulțumesc și lor. Și celor care nu au votat mă adresez în această țară, votul este vital. Mergeți pe 24 noiembrie la vot.

Despre situația economică

Cristina Șincai: Ce garanții le dați românilor că o vor duce mai bine, dacă veți fi ales președinte? Sunt deja instituții financiare care vorbesc despre posibilitatea unei noi crize.

Klaus Iohannis: Mă voi implica total pentru România normală, e mai mult decât un slogan, e o dorință. Ce înseamnă acest normal? Înseamnă prosperitate, creștere economică, locuri de muncă bine plătite, școli bune, pacientul în centrul sistemului de sănătate. Mă voi implica pentru a lucra împreună cu guvernul pentru prosperitatea economică.

Lucrurile arată bine, avem soluții, este un guvern nou, care știe cum trebuie abordate lucrurile și vă garantez că vom merge spre mai bine. Acum suntem într-o situație care trebuie tratată cu mare atenție. Politica economică a guvernului eșuat a fost axată pe consum, a pus un accent prea mare pe consum și așa s-a ajuns să intrăm într-o zonă nesănătoasă, dar aceste lucruri pot fi corectate.

Despre legile justiției și referendum 

Moise Guran: Rolul de mediator al președintelui – în 2014 ați primit un mandat puternic, de 6,2 milioane de voturi pentru apărarea justiției și statului de drept. Ultimii 3 ani ai primului mandat au stat sub acest semn. În 2017 ați avut câteva acțiuni, e cert că s-a căscat o prăpastie între o parte a populației și guvernul PSD și majoritatea parlamentară. Ați dat a treia șansă PSD odată cu guvernul Dăncilă. Ați amânat 2 ani referendumul pe justiției. Legile justiției au trecut. Ați sacrificat justiția pentru interesul electoral?

Klaus Iohannis: Am amânat referendumul până când am considerat că produce efecte maximale. Cred că a produs. Am alungat elefanții din ședința de guvern, am coborât printre demonstranți, am retrimis legile justiției l Parlament, le-am trimis la CCR, am solicitat punct de vedere de la Comisia de la Veneția. Am reușit să anulez 70% din măsurile care ar fi compromis legile justiției. Nu sunt perfecte, sunt în vigoare, au trebuit promulgate pentru că mi s-au terminat prerogativele constituționale. Voi avea grijă ca guvernul să reia aceste chestiuni, vom repara ce a mai rămas de reparat.

Am început campania din 2014 cu promisiune că voi întări statul de drept și voi încuraja lupta anticorupție și m-am ținut de aceste lucruri. Fără mine, statul de drept din România s-ar fi rupt.

Klaus Iohannis: Studiile succesive sociologice mi-au arătat că s-a apropiat momentul cel mai potrivit pentru referendum împreună cu alegerile europarlamentare. Vă reamintesc că un referendum poate fi validat doar dacă rata de participare poate fi suficient de mare. Ce am analizat anterior mi-a arătat că nu ar fi fost validat.

Moise Guran: De ce ați luat decizia să faceți anunțul demiteri doamnei Kovesi prin purtătorul de cuvânt?

Klaus Iohannis: Așa mi s-a părut cel mai potrivit la momentul respectiv

Ramona Avramescu: Sunteți îngrijorat că mediul online vă este mai degrabă ostil din cauza faptului că ați refuzat dezbaterile?

Klaus Iohannis: Într-o campanie electorală există opinii pro și opinii contra. Eu mi-am pus în practică strategia pe care mi-am gândit-o pentru această campanie și această strategie este în desfșurare. Am urmărit impactul pe Facebook și în esență numărul urmăritorilor este în creștere, înseamnă că lucrurile au fost bine înțelese și mă bucură acest lucru.

Despre un eventual boicot în turul al doilea

Klaus Iohannis: Vorbim despre un tur doi între candidatul Klaus Iohannis care a fost președinte, românii știu ce am făcut și o candidată care reprezintă PSD care a guvernat împotriva românilor și atunci cred că mulți dintre cei care nu și-au format o opinie o vor forma în perioada următoare. Eu sper că prin aparițiile mele și prin luările de cuvânt eu sper să fie convinși că vor merge la vot. Eroul alegerilor nu este candidatul este alegătorul cu ștampila de vot în mână.

Despre reforme și modificarea Constituției 

Cristian Pârvâlescu, politolog: Cum veți reuși să grăbiți acest ritm al reformelor și care ar fi reformele la care vă gândiți?

Klaus Iohannis: O adevărată reformă instituțională se poate face modernizând constituția. Momentan e imposibil pe actuala configurație din Parlament. Sper după parlamentare să avem altă configurație. Până atunci pot fi lucruri făcute. În Parlamentu am văzut că s-au găsit majorități pentru a repara lucruri care au fost făcute greșit. De asta am spus, legile justiției, procedurile de numire a procurorilor șefi. În Parlament se poate discuta dacă ne alegem primarii într-un singur tur sau în două tururi. Aceste lucruri pot fi începute. Mă aștept de la noul guvern să fie proactiv. După alegerile parlamentare sper să avem o nouă majoritate să putem vorbi pe refacerea marilor sisteme.

Despre alegerile anticipate

Klaus Iohannis: Eu cred că se pot realiza alegeri anticipate, dar asta nu doar eu îmi doresc. Vom vedea după prezidențiale și după ce se termină discuțiile pe bugetul de anul viitor dacă putem să concretizăm această discuție. Multe lucruri pot fi rezolvate până atunci și multe discuții pot fi începute.

Despre recursul compensatoriu

Clarice Dinu: Vorbeați despre instrumentele constituționale cu care v-ați opus PSD. Aș discuta situația unei legi care nu a fost trimisă la CCR, nu a fost retrimisă în Parlament, dar care a avut efecte grave. De ce ați promulgat direct legea recursului compensatoriu?

Klaus Iohannis: E o situație mai specială cu această lege: a ajuns la CCR, a fost verificată și găsită constituțională. CCR s-a exprimat prin decizie inclusiv pe oportunitate. Este o abordare neuzuală, care practic făcea caducă retrimitere în Paralament, pentru că s-a exprimat și pe constituționalitate și pe oporturinitate, iar Parlamentul nu mai avea marjă de manevră. Am ajuns la conculzia că, chiar dacă nu ne convine, nu avem altă soluție. Și această lege trebuie corectată.

Clarice Dinu: Regretați că nu ați lansat avertismente?

Klaus Iohannis: Am lansat câte și câte avertismente pe legile legate de justiție. Cred că au fost înțelese de români, pentru că referendumul pe justiție a fost un succes imens. În acest fel, practic, după referendum s-au întors lucrurile în evoluția statului de drept și sunt optimist că împreună cu noul guvern vom reuși să corectăm lucruri.

Despre numirea Vioricăi Dăncilă în funcția de premier

Cristian Leonte: Aș vrea să vă referiți la momentele ianuarie 2018, când ați spus că veți acorda PSD o nouă șansă.

Klaus Iohannis: PSD a dispus de o largă majoritate la vremea respectivă. A fost sprijinit activ și de ALDE și de UDMR, au controlat 60% din Parlament. Dacă o coaliție controlează de 60% în Parlament și propune un premier, acea persoană va fi acceptată.

Cristian Leonte: De ce nu v-ați implicat și mai devreme în formarea unei coațiții?

Klaus Iohannis: Condițiile au apărut după alegerile europarlamentare și referendumul pe justiție. Abia atunci a fost posibilă construirea unei majorități care a reușit să dea jos prin moțiunea de cenzură acest guvern eșuat.

Cristian Leonte: Regretați că în 2009 ați stat la un scaun distanță de Liviu Dragnea, la dezbatere, în cealaltă tabără?

Klaus Iohannis: Așa am văzut lucrurile atunci, acum le văd astfel.

Despre independența justiției și drepturile omului

Radu Tudor: Sunteți un politician de factură liberală. În mandatul dvs, aerul a devenit mai respirabil din punct de vedere al respectării drepturilor cetățenilor. Dar ICCJ, CCR, CSM, Inspecția judiciară au scris de abuzuri săvârșite de unii magistrați. De ce atât de puține sancționări ale abuzurilor din partea dvs? De ce nu ieșiți mai des să apărați drepturile fundamentale?

Klaus Iohannis: Este vorba despre independența justiției. Aș fi putut să merg în CSM și să încerc să impun un punct de vedere, aș fi putut să fac presiuni. M-am abținut pentru că cred în independența justiției. Dacă au existat abateri, aceste chestiuni trebuie lămurite unde spune Constituția – în CSM, fără președintele României. Cred că dacă reclam de la politicieni să nu se amestece în independența justițieie, cu atât mai mult acest lucru îl cer de la mine.

Radu Tudor: Nu mi-am dorit să aveți imixtiuni, mă gândeam la un discurs pentru apărarea drepturilor fundamentale.

Klaus Iohannis: Nu putem pune în balanță drepturile omului contra independenței jusiției. Și unele și altele trebuie apărate.

Despre interesele economice ale Chinei

Silviu Mănăstire: În anul 2015 a trecut prin CSAT un memorandum privind realizarea reactoarelor 3 și 4 cu o companie chineză despre care SUA a dovedit că făcea spionaj. Mai avem chestiunea legată de licitația pentru 5G, acolo o altă companie acuzată în SUA. Ce opinii aveți în legătură cu aceste chestiuni?

Klaus Iohannis: Am o părere foarte clară. Vreau să vă spun foarte clar: locul nostru e în spațiul euroatlantic, acolo aparținem noi. Punct. Trebuie să observăm că există și alte state cu care putem să avem interese comerciale. Cu China putem să avem schimburi comerciale, economice, dar nu ne considerăm parte din spațiul de valori promovat de ei. Noi avem obligația de a pune în practic dorința românilor de a fi parte din valorile din spațiul euroatlantic și acolo trebuie să țintim. Așdar, nu cred că putem să ignorăm anumite semnale, nu trebuie să mergem prea departe în zona colaborării cu state din Asia. Atunci când pentru noi e convenabil putem să avem relații comerciale.

Vom analiza cu foarte mare atenție în CSAT împreună cu noul guvern și se vor lua deciziile de rigoare în așa fel încât să fie garantată securitatea națională.

Silviu Mănăstire: Ați avut discuții cu președintele Trump pe aceste chestiuni care vizează China?

Klaus Iohannis: Da, am avut discuții pentru că pe noi ne interesează parteneriatul cu SUA cel mai mult. Și exact ce v-am spus acum i-am spus și președinteului Trump. Dorim să întărim inclusiv partea economică a acestui parteneriat.

Ion M. Ioniță: Tudore Toader a declarat că modificarea legilor justiției au fost elaborate în centre de reflecție. Ați avut acces la aceste informații și dacă se verifică dacă centre obscure au făcut asta?

Klaus Iohannis: Nu am auzit despre astfel de centre, nu am înțeles despre ce a vorbit fostul ministru. Însă legile au fost elaborate în Parlament într-o formă extrem de discutabilă. Am reușit să aduc lucrurile într-o zonă de viteză rezonabilă. Le-am trimis la Curte, le-am retrimis în Parlament. Despre aceste centre nu am avut cunoștință. Dacă ar fi fost, aș fi știut.

Despre mutarea ambasadei din Israel

Klaus Iohannis: Avem de a face cu o gândire obscură. E tipic psdistă. S-au trezit în încercarea de a se prolifera prin atribuții de politică externă pe care nu le au. Președintele camerei nu are, iar președintele României nu are atribuții de a muta ambasada. Eu mi-am exprimat ăpunctul de vedere foarte clar. Aceste lucruri nu se pot face acum pentru că nu sunt îndeplinite condițiile care au fost cerute atunci când s-au mutat ambasadelor. Pot să consider acest lucru drept un diletantism. Acel memorandum a fost folosit pentru a da impresia unei legalități. Memorandumul ne-a fost trmis după mult timp, care memorandum propunea să se facă mutarea conform legii. Adică decide președintele. Și a decis că rămâne cum am stabilit.

A doua parte a dezbaterii

Klaus Iohannis: Primul tur al alegerilor a adus o noutate. Un record de participare din partea românilor care au votat în diaspora. Este o premieră și abordez această temă din două puncte. În primul rând le mulțumesc. Este extraordinar de mine că ați mers la vot, dar indiferent ce ați votat, participarea în sine este notabilă. Al doilea aspect, este cu siguranță și datorită modificărilor legislative pe care și eu le-am promovat. S-au diversificat procedurile de vot și în acest fel am reușit să îi punem și pe românii din diaspora să își eprime opinia cu ocazia alegerilor.

Cristina Șincai: Ce le transmiteți românilor? E greu sau ușor să fi președintele României?

Klaus Iohannis: Nu cred că este relevant, dar pot să spun tuturor că pentru mine personal este o mare onoare și este muncă care îmi place și căreia mă dedic 100% și trup și suflet.

Cristina Șincai: Care este cel mai mare regret al mandatului dumneavoastră?

Klaus Iohannis: În mod natural un mandat are câteva reușite și are cu siguranță și câteva chestiuni unde se putea face mai bine. Ce aș face altfel în al doilea mandat, cred că aș comunica mai mult. Poate partea de comunicare nu a ajuns încă la nivelul așteptat sau optim. Eu sunt decis să comunic mai mult, mai intens.

Despre OUG 114 și gazele din Marea Neagră

Moise Guran: OUG 114 a fost un act deliberat de atentat la siguranța națională?

Klaus Iohannis: Cu siguranță poate fi interpretat și așa, dar, sincer, eu am văzut în această ordonanță o șmecherie pesedistă de a face rost de bani. Eu am avertizat că felul în care PSD abordează finanțele publice nu este sustenabil. De fiecare dată am primit replici din partea activiștilor PSD dar s-a văzut că eu am avut dreptate și s-au terminat banii. Și au crezut că vor face în acest fel rost de bani și să păcălească românii. Ordonanța a produs foarte mult deranj și soluția cea mai simplă de anulare nu e fezabilă. Efectele acestei ordonanțe nu sunt pur și simplu reversibile. Știu că noul guvern s-a apucat deja și noi la administrație ne-am făcut planuri despre ce s-ar putea face pentru revenirea la normalitate și îi asigur pe români că această chestiune va fi rezolvată.

Despre intenția Exxon de a se retrage din Marea Neagră și securitatea energetică:

Moise Guran: Nu ar fi trebuit să vă implicați mai mult?

Klaus Iohannis: M-am implicat în această discuție, însă evident fiind vorba de o lege, chestiunea s-a discutat în Parlament și acolo s-a ajuns la o formă care nu a satisfăcut nicio parte, nici investitorii, nici finanțele publice și chestiunea nu e tranșată. Trebuie reluată discuția și trebuie reluată sub două aspecte. Primul: Romania first. Trebuie să știm ce vrem noi cu aceste resurse. Ce vrea România, cum se relaționează cu securitatea națională, cu oportunitatea și atunci să zicem OK, și investitorii vor garanții. Până se ajunge la exploatare e nevoie de o investiție mare. După ce ne lămurim noi, putem să abordăm chestiunea a doua și să găsim o formă de legislație care e corectă. Chestiunea cu Exxon-ul, sunt multe zvonuri, eu am întrebat direct, și mi s-a spus politica mare a Exxon-ului s-a schimbat și Exxon-ul se va retrage în câteva proiecte din Europa și se va muta în altă zonă.

E o problemă de abordare. E posibil ca în cele din urmă Exxon-ul să nu se retragă. E posibil să se schimbe decizia. Oricum ar fi, pentru noi e important să avem un cadru legislativ care permite unui investitor serios să intervină.

Despre colaborarea dintre Guvern și Președinte

Moise Guran: În ultimii trei ani nu a existat o colaborare în această chestiune între Guvern și președinte. În condițile actualei Constituții, președintele este sau nu responsabil de ceea ce face Guvernul?

Klaus Iohannis: Constituțional nu e responsabil. Constituția prevede un guven bicefal. Asta a dus la situația pe care am avut-o cu guvernele PSD-iste care au refuzat comunicare cu președintele. Și simptomatic pentru acest fel obtuz, nedemocratic de a guverna, au fost chiar ultimele două ocazii de discuție. Vă amintiți când a devenit acută tema comisarului european, am invitat, constituțional, pe doamna prim ministru la consultări pe această chestiune. A chiulit, nu a venit, a refuzat discuția. După ce guvernul a fost demis am convocat consultări cu partidele politice. Ce să vezi, PSD sub conducere contracandidatei mele a chiulit. Cam aceasta a fost desfășurarea și pe teme economice. Aceste lucruri se vor schimba radical. Există ceva ce se denumește colaborare loială. Nu încerc eu să îmi impun puncte de vedere cum nu încearcă guvernul să își impună un punct de vedere. Sunt discuții foarte bune și ne dorim să găsim soluțiile cele mai bune, care mai apoi sunt puse în practică de guvernul României.

Moise Guran: L-ați mai numi pe domnul Dacian Cioloș prim-ministru?

Klaus Iohannis: L-am numit atunci pentru că mi s-a părut o soluție, acum soluția mi s-a părut Ludovic Orban.

Moise Guran: Nu mi-ați răspuns la întrebare.

Klaus Iohannis: Cred că v-am răspuns exhaustiv.

Despre interimatele de la șefia principalelor parchete

Ramona Avramescu: Avem o situație fără precedent în justiție, toate marile parchete sunt conduse de interimari. Cât de repede intenționați să faceți numirile și pe ce criterii?

Klaus Iohannis: La mijlocul lui decembrie expiră și aceste interimate, plus posturi care sunt vacante. E o chestiune care trebuie rezolvată, dar nu fără a găsi soluția bună. În rapoartele MCV ni s-a spus să găsim o metodologie robustă, transparentă. Ministrul Predoiu lucrează așa ceva. După alegeri vom vedea cât de repede e MJ pregătit de a prezenta această metodologie și să o pună în practică, asftfel încât în câteva săptămâni, cel mult luni, sper că până la sfârșitul lui februarie, să fie pusă în practică și să se ocupe aceste funcții.

Ramona Avramescu: Ce pondere ar trebui să aibă criteriile de integritate? Procurorul general are o problemă cu un plagiat.

Klaus Iohannis: Nu am de gând să fac rabat de la integritate.

Ramona Avramescu: Și în raport cu justiția, Traian Băsescu se autodefinea președinte jucător. Dăncilă v-a numit președinte spectator. Cum v-ați defini?

Klaus Iohannis: Vă las dvs. să evaluați ce fel de președinte am fost în primul mandat, dar de la PSD mi se spune că am fost inactiv, după jumătate de oră mi se spune că vreau să acaparez totul. Sunt un președinte care vine cu soluții.

Despre combaterea discriminării și a inegalității

Cristian Pîrvulescu: Statul de drept și independența justiției nu sunt posibile fără democrație. România este considerată o insulă liberală într-o mare iliberală, deși teme nedemocratice devin tot mai dese, cum e atacarea minorităților. Una dintre organizațiile romilor a adresat un memorandum prin care cere ca președintele să se implice activ în combaterea discriminării.

Klaus Iohannis: Documentul a ajuns la colegul meu Sergiu Nistor și ne vom apleca asupra acestei chestiuni. Cred că a fost destul de vizibilă intenția mea și rezultatele în combaterea discriminării de orice fel, poate chiar am deranjat zona pesedistă, altfel nu înțeleg de ce PSD insistă pe discriminarea de tip xenofob, comparându-mă cu personaje abominabile. E o dovadă că PSD are nevoie să stea în opoziție, pentru a abandona acest discurs al urii xenofobe.

Sunt etnic german, dar sunt cetățean român 100%.

Cristian Pîrvulescu: Există o mare tulburare, un mare protest în Europa privind inegalitățile sociale. Am putea preintâmpina acest lucru?

Klaus Iohannis: Avem nevoie de politici coerente pe foarte multe zone pentru a diminua inegalitățile și pentru a crea șanse egale. Ca să ajungem la rezolvări practice e nevoie nu doar de intervenția președintelui, ci și de guvern care vine cu politici coerente. Sunt optimist că vom putea să mișcăm lucrurile.

Cât privește egalitatea de gen, amintesc că am fost unul dintre primii președinți care am început la ONU un proiect care promovează egalitatea de gen.

A vrut Iohannis să meargă în Piața Victoriei în 10 august?

Clarice Dinu: Momentul 10 august. Ați avut informații că se intenționează ca lucrurile să degenereze?

Klaus Iohannis: Nu am avut informații dinainte, se pare că s-au pregătit în mare secret pentru această intervenție în forță și pot să spun că acea intervenție împotriva demonstranților a fost cea mai gravă intervenție a statului asupra cetățenilor de la mineriade încoace.

Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD este antiromân și antidemocratic.

De asta nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem represiv. Statul care acționează voit împotriva propriilor cetățeni este un sistem represiv.

Clarice Dinu: Ați încercat să luați legătura cu premierul în 10 august?

Klaus Iohannis: Premierul a fost plecat, nu știu dacă intenținat sau nu. Am luat legătura cu instituțiile din domeniul securității naționale, dar paguba se produsese. A fost o catastrofă. Statul trebuie să existe pentru cetățeni.

Clarice Dinu: La protestele din 2017 ați ieșit în piață. În 10 august ați luat în calcul să faceți acest lucru?

Klaus Iohannis: Da, dar nu am făcut-o, pentru că lucrurile au fost așa de tensionate, că prezența mea ar fi tensionat și mai mult lucrurile. Contracandidata încă umblă prin studiori și vorbește de lovitură de stat.

Despre defrișări și cazul pădurarilor uciși

Cristian Leonte: În ianuarie 2016 ați promulgat o completare la legea siguranței naționale referitoare la tăierile de păduri. Din poziția de președinte ce ați făcut ca această prevedere să fie aplicată?

Klaus Iohannis: Am făcut tot ce poate să facă președintele. Am dezbătut chestiunea în mai multe ședințe CSAT, am cerut strategii sectoriale coerente. Unele au funcționat, unele nu. Cred că suntem cam la 15%. Mai este foarte mult de lucru. Există controale, există norme, însă lucrurile trebuie duse mult mai departe. Împreună cu Guvenrul trebuie să îmbunătățim situația.

Aceste mecanisme au început să funcționeze, dar suboptimal. Vom face nu doar presiuni ci și politici. În ceea ce privește pădurarii, pot să vă spun că e un profund regret că autoritățile nu au putut să facă mai mult. Din aceste autorități mă exclud. Președintele nu are atribuții executive în supravegherea anumitor sectoare. Dar voi accelera prezența mea în spațiul public pe această zonă.

Despre autostrăzi și infrastructura rutieră

Radu Tudor: Cât faceți până la Sibiu?

Klaus Iohannis: Cam patru ore.

Klaus Iohannis: După 30 de ani de tranziție și dispute profunde între diferitele formațiuni este cazul să ajungem în situația în care un președinte care știe ce e de făcut, împreună cu un guvern care vrea să facă, să se apuce de treabă. Și am spus că am o colaborare bună cu guvernul, însă o spun, aici, de față cu toți, eu voi fi foarte ferm, ca să nu spun intransigent. Aceste discuții trebuie să producă rezultate. Nu avem timp să ne pierdem în discuții de complezență. Ceea ce discutăm VREAU și trebuie să ducă la rezultate practice. Despre infrastructură am discutat într-o primă rundă, este vorba despre autostrada între Sibiu și Pitești, este vorba de drumul expres spre Craiova, este vorba de autostrada din Moldova, să avem odată și odată legături între provinciile istorice. Aceste lucruri nu vreau să le promit, pentru că au promis toți, eu vreau să le facem.

Despre amenințările la adresa securității României

Klaus Iohannis: Împreună cu instituțiile din domeniul securității lucrăm foarte serios. Partea de armată se vede cel mai bine pentru că am pus 2%. Noi suntem dintre țările care alocă din banii puși la dispoziție o cotă foarte mare pentru dotare. Nu prăjim banii, îi folosim pentru a moderniza real și dotarea armatei. Lucrăm foarte aplicat și cu rezultate foarte bune. Multe din aceste chestiuni nu pot fi făcute publice din măsuri lesne de înțeles.

Despre desființarea Secției Speciale 

Silviu Mănăstire: Vă mențineți opinia de a desființa Secția Specială?

Klaus Iohannis: Da. Personal nu sunt specialist, dar opinia mea de la început a fost că această secție nu trebuie înființată. Dar, pentru a fundamenta o opinie pertinentă, am solicitat și primit opiniile unor specialiști în materie. Comisa de la Veneția spune că nu este bună această secție, GRECO spune că nu e nevoie și trebuie desființată, MCV care spune că nu trebuie. Dacă toți spun, eu sunt de părere că așa nu. Eu sunt de părere că această secție nu trebuie să existe. E un instrument care prea ușor poate fi transformat în ceva ce poate duce la controlul magistraților.

Despre proiectul armatei europene:

Silviu Mănăstire: Ce părere aveți despre armata europeană, propusă de Emmanuel Macron?

Klaus Iohannis: Noi am creionat un proiect pe apărare europeană care se numește PESCO, e un proiect la care suntem parte, e destinat industriei de apărare, cercetării. Nu se referă la armate și armament. Există mai mulți politicieni relevanți care spun că în Europa trebuie să avem sisteme de apărare proprii, eficiente, dar în viziunea mea și a altora acestea nu trebuie să fie în afara NATO, ci complementare. Crearea unui paralelism cu NATO nu ar ajuta pe nimeni.

Silviu Mănăstire:: Dacă veți câștiga un al doilea mandat, cum vreți să rămâneți în cartea de istorie? Cum îi vedeți pe președinții din ultimii 30 de ani?

Klaus Iohannis: Mă feresc de astfel de categorisiri și de judecăți de valoare. Pe mine mă preocupă să reprezint România bine, să contribui la realizarea României normale și după aceea vom vedea ce vor spune cei de după noi după acest mandat. Partea cu scrierea istoriei este partea altora.

Silviu Mănăstire: Vreți să rămâneți ca președintele care a adus normalitatea.

Klaus Iohannis: E o variantă bună.

Despre educație: 

Ion M. Ioniță: Am înțeles că Dăncilă a fost întrebată care e aria cercului, pentru că a dat meditații la matematică. Asistăm la o prăbușire de calitate în ceea ce privește clasa politică, cu excepțiile de rigoare. Sunt înalți demnitari care pot fi bănuiți de analfabetism funcțional. Credeți că programul România educată este un succes?

Klaus Iohannis: Nu rămâne în sertar. România educată e proiectul meu prezidențial și promit să îl duc mai departe. A intrat într-o fază de mai puțină atenție publică, pentru că nu am dorit să discutăm chestiuni atât de importante în campanie. Sunt ferm convins că România fără un astfel de proiect va avea o reală problemă și în viitor. România are numai o șansă: să creeze un sistem de educație performant care să educe oameni. Proiectul nu e finalizat, nu e sertarizat, e pregătit să meargă mai departe.

Ion M. Ioniță: Legea educației e cea mai modificată.

Klaus Iohannis: Are 64 de modificări pesediste.

Ion M. Ioniță: Ministrul Cîțu a spus că sănătatea și educația nu sunt prioritate. Împărtășiți această viziune?

Klaus Iohannis: Sunt prioritare și o să împărtășească această viziune.

Ion M. Ioniță: Emmanuel Macron a spus că NATO este în moarte cerebrală.

Klaus Iohannis: Nu o să mă înscriu în lunga listă a comentatorilor a ceea ce a declarat Macron. Noi discutăm permanent, inclusiv aceste chestiuni legate de NATO, securitate europeană. Nici nu vreau să iau partea unora sau altora. NATO este pentru noi garanția securității. Nu trebuie să încercăm să exacerbăm declarații politice.

Despre relația cu Rusia:

Ion M. Ioniță: Cum vedeți relația cu Rusia?

Klaus Iohannis: Foarte complicată, Rusia încearcă să câștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult, vedem masările de trupe pe flancul care pentru noi este flancul estic, pentru ei este flancul vestic, aici se încadreaza Crimeea, situația foarte complicată din Donbass. Abordarea noastră este cea pe care o împărtășim cu NATO în domeniul securității și cea europeană în ceea ce privește comerțul și sancțiunile.

Întrebări din sală

De ce nu ați invitat și alți jurnaliști?

Klaus Iohannis: Eu cred că au fost întrebări grele și de substanță.

E important pentru președinte să cunoască mai multe limbi străine?

Klaus Iohannis: Este important, dar să știți că în Consiliul European nu toată lumea vorbește limbi străine. Dar, credeți-mă, e anevoios să discuți cu un coleg prin intermediul traducătorului. Se pierde mult din substanță și cred că este important ca președintele să cunoască măcar o limbă străină de circulație internațională.

Cum vedeți viitorul studenților în România? Dacă merită sau nu să rămâi în țară?

Klaus Iohannis: Merită să rămâneți în țară, dar sunt perfect de acord că e binevenit un stagiu afară. Oricum ar fi definit acesta. Cred că veți avea posibilități noi și foarte bune pentru a merge și a studia o parte și altundeva. Eu personal aș fi putut să plec, dar am decis să rămân. Eu nu sunt întâmplător în România și îmi pare bine că am rămas. Am fost dascăl și întodeauna le-am spus: mergeți și studiați și în altă parte, dar veniți înapoi acasă.

Care credeți că ar fi o soluție astfel încât să îmbunătățim acest domeniu al educației?

Klaus Iohannis: Nu există o soluție simplă, dar există mai multe chestiuni punctuale pe care putem să le îmbunătățim destul de repede. Am început deja să lucrăm pe anumite chestiuni care vor îmbunătăți punctual anumite aspecte. România educată trebuie să ajungă la maturitate și implementare. Nu sunt adeptul micilor reforme.

Vă credeți un președinte de tranziție?

Klaus Iohannis: Nu, mă consider un președinte de construcție.

Ce se poate face în domeniul sportiv?

Klaus Iohannis: Se pot face multe. Este o temă pe care nu am abordat-o prea des, dar abia aștept cu noul guvern să ne apucăm de treabă. Cred că două sunt componentele care nu au fost abordate: sportul de masă și performanța. Fără un sprijin organizat nu se poate obține performanță. România are un potențial mult mai mare, dar pentru a fi fructificat trebuie să începem de jos, sportul de masă și mai apoi de performanță.

Microfonul este dat în sală de Radu Tudor premierului Ludovic Orban, pentru „o întrebare dificilă”.

Ludovic Orban: Cât credeți că veți obține duminică?

Klaus Iohannis: Eu sunt convins că voi obține toate voturile românilor care mă vor președinte.


UPDATE ora 19:00: Klaus Iohannis anunță că este un dialog de campanie electorală: „Avem un format neobișnuit dar care în accepțiunea mea va genera teme foarte interesante. Teme aranjate nu există. Fiecare participant vine cu punctul pe care îl consideră corect, adecvat, interesant.„

UPDATE ora 14:00. PNL a anunțat lista finală, oficială, a jurnaliștilor invitați, care îi vor adresa întrebări președintelui. DETALII AICI

________________________________________________________________________________________________

„Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi-a manifestat deschiderea de a asigura un spaţiu neutru de desfăşurare a unei dezbateri, în contextul apropierii celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România, pentru buna informare a opiniei publice şi pentru cultura democratică a societăţii româneşti. Având în vedere anunţul public al candidatului PNL de a organiza o dezbatere cu formatori de opinie, reprezentanţi ai mass-media şi politologi şi în urma dialogului cu echipa de campanie a candidatului Klaus Iohannis, propunerea SNSPA a fost agreată”, au transmis reprezentanţii SNSPA, într-un comunicat de presă.

Citește și: Cum va arăta dezbaterea organizată de Klaus Iohannis cu jurnaliști, analiști și politologi. Rareș Bogdan: O dezbatere pe model american

Dezbaterea se va desfăşura „într-un spaţiu neutru politic dar, în acelaşi timp, reprezentativ pentru societatea românească”, respectiv în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, conform sursei citate.

Sursa menţionată reiterează „importanţa comunicării publice oneste, deschise, echilibrate, care să atingă teme esenţiale privind modul în care funcţionează instituţiile politice din România, modul în care s-a derulat mandatul actual al Preşedintelui României, precum şi direcţiile şi priorităţile care pot contribui la viitorul ţării”.

Citește și: CTP a explicat de ce Digi24 nu se află pe lista participanților la dezbaterea organizată de Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a anunţat, într-o conferinţă de presă susţinută miercurea trecută la sediul PNL, că va organiza o dezbatere cu politologi şi formatori de opinie. Şeful statului a precizat că nu va participa la o dezbatere cu Viorica Dăncilă, deoarece aceasta „a fost parte activă a mârlăniilor pesediste şi a sprijinit activ încercările de acaparare a Justiţiei”.

Cine participă la dezbaterea lui Klaus Iohannis

La dezbatere vor fi prezenți jurnaliști de la mai multe posturi tv și radio sau din presa scrisă, precum și analiști și politologi. Fiecare va putea să pună 2-3 întrebări, a declarat luni prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan.

Dezbaterea va avea loc la BCU, la aula Carol I (…). Este o sală mică, din păcate, are doar 215 locuri pe scaune și două loje, două balcoane mari, care vor fi ocupate de presa acreditată, presă străină și presă din România (…). Întrebări vor pune între 6 și 9 jurnaliști, analiști, formatori de opinie, politologi, care vor fi de la diverse instituții media, din diverse zone, deci nu vor fi doar oameni care au activat în zona dreptei politice sau a susținerii societății civile din zona dreptei, luptători împotriva OUG 13, împotriva PSD și așa mai departe, deci vor fi și din zona celor care au susținut Guvernele PSD sau instituții media care de-a lungul timpului au fost extrem de critice cu președintele României”, a declarat Rareș Bogdan, la RFI.

Conform unor surse din conducerea PNL, jurnaliștii care au confirmat prezența la dezbatere, până luni după amiază, sunt: Cristian Leonte (Pro TV), Radu Tudor (Antena 3), Cristina Șincai (România TV), Moise Guran (Europa FM) și Ion M. Ioniță (Adevărul), dar și politologul Cristian Pârvulescu.

„În sală, în afara a patru consilieri ai domnului președinte, vor mai fi opt oameni din staff-ul electoral, deci 12 persoane, iar restul de 202-203 persoane, cât ne permite sala, vor fi studenți. Este o dezbatere după model american sau model francez”, a mai precizat Rareș Bogdan.

Anunțuri publicitare