Donald Trump ar fi fost cultivat timp de 40 de ani ca un activ rusesc, fiind influențat și utilizat de serviciile secrete sovietice și, ulterior, de cele rusești pentru a promova propaganda anti-occidentală în SUA. Acuzațiile vin de la Yuri Shvets, fost ofițer KGB, care a dezvăluit detalii-cheie în cartea American Kompromat a jurnalistului Craig Unger.
Potrivit lui Shvets, agenții KGB l-au remarcat pe Trump încă din anii ’70, exploatându-i narcisismul, nevoia de validare și vulnerabilitatea psihologică. În timp, aceste influențe s-au transformat în declarații și acțiuni politice care au avantajat Moscova, culminând cu alegerea sa ca președinte al SUA în 2016, un moment de sărbătoare în Kremlin.
Primele contacte ale lui Trump cu rețeaua sovietică
Conform lui Shvets, Donald Trump a intrat în atenția serviciilor de informații sovietice încă din 1977, odată cu căsătoria sa cu Ivana Zelnickova, un model de origine cehoslovacă. Această relație l-a transformat într-un obiectiv al serviciilor secrete cehoslovace, care lucrau îndeaproape cu KGB-ul.
În 1980, când Trump și-a deschis primul mare proiect imobiliar, Grand Hyatt New York, el a cumpărat 200 de televizoare de la un magazin din New York controlat de KGB, Joy-Lud Electronics, deținut de Semyon Kislin, un agent sovietic cu rol de “spotter” – adică un recrutator care identifica potențiali colaboratori.
Însă momentul-cheie a venit în 1987, când Trump și Ivana au vizitat Moscova și Sankt Petersburg. Potrivit lui Shvets, Trump a fost manipulat subtil de KGB, fiind flatat de agenți care i-au sugerat că ar avea potențial să devină președintele Statelor Unite.
“KGB-ul i-a făcut o ofensivă de seducție. Știau că este vulnerabil intelectual și psihologic și că este ușor de manipulat prin flatare. L-au făcut să creadă că el este omul care poate schimba lumea.” – Yuri Shvets
Primele acțiuni pro-rusești ale lui Trump
La scurt timp după vizita sa în URSS, Trump a început să manifeste poziții aliniate intereselor sovietice.
Pe 1 septembrie 1987, a publicat un anunț de o pagină întreagă în New York Times, Washington Post și Boston Globe, criticând alianțele SUA și implicarea americană în NATO. Acesta conținea mesaje radical diferite de retorica administrației Reagan, acuzând Japonia și alți aliați ai SUA că “exploatează America” și cerând retragerea sprijinului militar pentru țările europene.
Shvets susține că acest anunț a fost un “mare succes” pentru KGB, fiind văzut ca un rezultat direct al influenței agenților ruși asupra lui Trump.
“Eram la sediul KGB din Yasenevo când a venit un mesaj de felicitare. Se sărbătorea faptul că un nou activ KGB a reușit să execute o măsură activă de propagandă împotriva Occidentului.”
Trump, Rusia și campania din 2016
Victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din 2016 a fost privită cu entuziasm la Moscova, iar investigațiile ulterioare au confirmat că echipa sa de campanie și tranziție a avut cel puțin 272 de contacte documentate cu agenți și oficiali ruși.
Raportul Mueller, care a investigat influența Rusiei asupra alegerilor americane, nu a putut dovedi o conspirație clară, însă a arătat un model constant de contacte și colaborări suspecte.
Shvets susține că ancheta a fost o dezamăgire, deoarece s-a concentrat doar pe aspectele juridice, ignorând dimensiunea de contra-spionaj a relației dintre Trump și Moscova.
“Raportul Mueller a ratat esențialul. Nu a analizat toată rețeaua de influență creată în decursul a 40 de ani.”
Cum a fost Trump recrutat și folosit de Rusia?
Conform fostului ofițer KGB, Kremlinul nu l-a recrutat pe Trump ca un spion tradițional, ci l-a cultivat treptat ca un activ de influență:
1. A fost identificat ca o țintă ideală datorită ego-ului său și lipsei de profunzime intelectuală.
2. A fost flatat și manipulat, fiind convins că ar putea deveni o figură globală.
3. A fost folosit pentru a promova propaganda anti-NATO și anti-occidentală.
4. A fost susținut indirect în campania sa electorală prin tactici de dezinformare și influență digitală.
Craig Unger, autorul cărții American Kompromat, descrie pe Trump drept “ținta perfectă pentru Rusia”, subliniind că “a fost cultivat constant, până la momentul în care a devenit președinte”.
Deși nu există dovezi directe că Donald Trump a fost un agent KGB clasic, investigațiile arată un model clar de influență rusă asupra sa, desfășurat pe parcursul a patru decenii.
De la afacerile sale imobiliare din anii ’80, facilitate de contacte sovietice, la mesajele politice aliniate intereselor Moscovei și până la sprijinul indirect primit în campania din 2016, toate indică faptul că Trump a fost, cel puțin inconștient, un instrument de influență al Kremlinului.
Într-o lume în care războiul informațional este la fel de important ca războiul convențional, cazul Trump arată cum un lider vulnerabil poate deveni un atuu strategic pentru o putere străină, fără ca acesta să fie neapărat conștient de implicațiile acțiunilor sale.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
