Obiectivul: reducerea deficitului bugetar de la 8% la 3% până în 2031
Fondul Monetar Internațional (FMI) a transmis României un semnal clar: este nevoie de o reformă fiscală profundă, structurată și echilibrată, pentru a redresa finanțele publice, fără a compromite atractivitatea pentru investiții și stimulentele pentru muncă. Potrivit unui raport de asistență tehnică publicat recent, România trebuie să mobilizeze venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în anul 2025 și să reducă deficitul bugetar de la 8% din PIB în 2024 la 3% până în 2031.
În centrul acestui plan se află o repoziționare strategică a sistemului fiscal: mutarea accentului de pe impozitarea muncii și a contribuțiilor sociale către taxarea consumului și, într-o măsură moderată, a capitalului. Obiectivul este unul ambițios, dar necesar: crearea unui sistem fiscal echitabil, predictibil și adaptat cerințelor unei economii moderne.
Impozit progresiv pe muncă și eliminarea contribuției la sănătate
Recomandarea-cheie în domeniul impozitării muncii este abandonarea cotei unice de 10% și trecerea la un sistem cu două trepte: 15% pentru veniturile majorității contribuabililor și 25% pentru cei mai bogați 10%. În paralel, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau chiar eliminată, ceea ce ar scădea povara fiscală pentru angajații cu venituri mici și ar stimula intrarea pe piața muncii formale.
FMI sugerează, de asemenea, creșterea deducerilor pentru veniturile mici sau introducerea unui program de beneficii pentru angajații vulnerabili. În privința pensiilor, se recomandă eliminarea deductibilității contribuțiilor sau impozitarea veniturilor din pensii, pentru a corecta tratamentele fiscale inconsecvente.
Capitalul și proprietatea: taxe mai simple, dar mai eficiente
FMI propune majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% și armonizarea acestuia cu cel pe dobânzi. Această ajustare ar reduce arbitrajul fiscal și ar crește echitatea sistemului.
Impozitele pe proprietăți ar trebui consolidate prin fuzionarea celor pe teren și pe clădiri, bazându-se pe valoarea de piață, prin implementarea unui sistem automatizat de evaluare (CAMA) până la finalul lui 2025. Totodată, se recomandă eliminarea scutirilor nejustificate, cu menținerea unor măsuri compensatorii direcționate către grupurile vulnerabile.
Microîntreprinderile și profitul companiilor, în vizorul reformei
Regimul microîntreprinderilor ar trebui restrâns, prin reducerea pragului de venituri de la 500.000 euro la un nivel apropiat celui de înregistrare în scopuri de TVA (88.500 euro). Măsura ar elimina utilizarea abuzivă a acestui regim de către entități care generează venituri mari, dar plătesc taxe reduse.
În cazul impozitului pe profit, FMI recomandă înlocuirea scutirii pentru profitul reinvestit cu un credit fiscal limitat la 10% din obligațiile fiscale, dar aplicabil doar investițiilor eligibile. De asemenea, creditul fiscal pentru sponsorizări ar trebui eliminat, iar facilitățile pentru cercetare-dezvoltare să fie restructurate sub formă de credit fiscal rambursabil.
TVA și accize: alinierea la standardele europene
Raportul susține creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 20% în 2025 și ulterior la 21%, cu eliminarea treptată a cotelor reduse, cu excepția celor pentru alimente de bază. Măsura vizează creșterea veniturilor fără a afecta puternic consumul de produse esențiale.
În domeniul accizelor, FMI cere ajustarea acestora în funcție de inflație și armonizarea nivelului pentru vinuri liniștite și spumante. Accizele pe combustibili fosili ar trebui crescute gradual, iar veniturile suplimentare redirecționate către măsuri de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, afectate de creșterea prețurilor la energie.
Contextul macroeconomic: presiuni bugetare și obligații europene
România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană. În condițiile unui spațiu fiscal limitat pentru tăieri de cheltuieli, FMI avertizează că presiunile bugetare pot fi o oportunitate de reformă structurală. Pe termen scurt, România s-a angajat în fața Comisiei Europene să genereze venituri suplimentare de 1,1% din PIB în 2025.
Raportul FMI susține că actuala structură fiscală este inechitabilă și ineficientă: povara fiscală este disproporționat de mare pentru angajații cu venituri mici, sistemul de impozitare pe venit nu este progresiv, iar numeroase portițe legale permit evitarea taxelor.
Reforma – între necesitate și realism politic
Deși recomandările FMI sunt clare, punerea lor în aplicare va depinde de voința politică și de abilitatea Guvernului de a comunica și implementa treptat aceste măsuri fără a genera dezechilibre sociale. În mod evident, reforma fiscală este inevitabilă dacă România dorește să-și stabilizeze finanțele, să atragă investiții și să evite sancțiuni europene.
Reforma nu este doar o chestiune tehnică, ci un test de maturitate politică și de solidaritate socială. România are ocazia – poate ultima – de a construi un sistem fiscal echitabil, eficient și compatibil cu standardele europene. Rămâne de văzut dacă liderii politici vor avea curajul să o urmeze.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
