Gabriel Liiceanu critică dur Academia Română după respingerea lui Mircea Cărtărescu

„De ce ai vrea să faci parte dintr-o instituție care te dezonorează?”

Un vot contestat: Mircea Cărtărescu, respins la limită de Academia Română

Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Române, deși Secția de Filologie l-a susținut în unanimitate. Cu un singur vot lipsă din cele necesare (73 de voturi din 74), respingerea sa a generat o dezbatere amplă în spațiul public.

Rodica Zafiu, președintele interimar al Secției de Filologie a Academiei, a declarat pentru Edupedu că acest rezultat este „o mare părere de rău” pentru secție, care l-a susținut „cu multă căldură”.

În acest context, filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu a intervenit cu o critică dură la adresa Academiei Române, punând sub semnul întrebării legitimitatea și relevanța actuală a acestei instituții.

Liiceanu: „De ce ai vrea să intri într-o Academie care te dezonorează?”

Într-o declarație oferită pentru SpotMedia.ro, Gabriel Liiceanu și-a exprimat indignarea față de structura și conducerea Academiei, pe care o consideră o instituție învechită, prinsă într-o viziune naționalistă rigidă.

“De ce ar vrea cineva să facă parte dintr-o Academie condusă de un istoric care, pe urmele naționalismului kitsch ceaușist, crede că îți slujești țara transformând istoria în mitologie? Care perpetuează acea versiune a istoriei menită să blocheze orice reformă a predării ei în școlile românești?” a întrebat retoric Liiceanu.

El a criticat și modul în care Academia tratează subiecte sensibile din istorie, precum comunismul și Holocaustul, subliniind că liderii acestei instituții consideră discutarea acestor teme în școli drept „expediente și cârpeli”.

Filosoful a amintit și faptul că Academia Română l-a omagiat recent, cu fast, pe Constantin Bălăceanu-Stolnici, despre care CNSAS a confirmat că a fost un activ colaborator al Securității în diaspora timp de 25 de ani. Liiceanu a remarcat că acest eveniment a avut loc la doar două luni după centenarul Monicăi Lovinescu, una dintre cele mai vocale opozante ale regimului comunist.

“De ce, așadar, să vrei să intri într-un asemenea loc din care, aflându-te și văzând ce se întâmplă, firesc ar fi să vrei să ieși? A fi membru al Academiei, în actuala ei configurație, nu este oare o simplă cocardă nedemnă? De ce să vrei să faci parte dintr-o Academie care, absorbindu-te, te dezonorează în loc să te onoreze?” a continuat Liiceanu.t

Mai mult, scriitorul a ridicat o întrebare retorică privind lipsa oricărei demisii din cadrul Academiei în ultimii 35 de ani, subliniind astfel lipsa unei reforme autentice în această instituție.

“N-ar fi mai bine să desființăm întâi această adunătură incertă iscată din volbura istoriei trecute și prezente și să facem în loc una nouă ca apa neîncepută?” a conchis el.

O criză de legitimitate pentru Academia Română?

Cazul Mircea Cărtărescu și reacția lui Gabriel Liiceanu pun în lumină o problemă mai amplă: relevanța și credibilitatea Academiei Române în peisajul cultural și științific actual.

În timp ce Academia rămâne o instituție cu un statut simbolic important, deciziile sale sunt din ce în ce mai contestate, iar critici precum Liiceanu evidențiază un decalaj tot mai mare între valorile promovate de această instituție și așteptările societății contemporane.

Respingerea unui scriitor de talia lui Mircea Cărtărescu ridică semne de întrebare despre criteriile de selecție și despre direcția în care se îndreaptă Academia Română. Rămâne de văzut dacă această dezbatere va declanșa o schimbare sau dacă Academia va continua să funcționeze în paradigma actuală, ignorând vocile critice din spațiul cultural și intelectual al României.